Întinde braţele şi spune: „Vino!”
In Cartea Geneza, de la inceputul Sfintei Scripturi, cand Bunul Dumnezeu spune ca a facut inceputul inceputului, scrie acolo ce a facut Dumnezeu in toate cele sase zile. In prima zi a facut lumina Scrie in versetul 3 din capitolul 1 din Ge nesa ca Dumnezeu a facut lumina. A zis: Sa fie lumina . i a []In Cartea Geneza, de la inceputul Sfintei Scripturi, cand Bunul Dumnezeu spune ca a facut inceputul inceputului, scrie acolo ce a facut Dumnezeu in toate cele sase zile.
In prima zi a facut lumina Scrie in versetul 3 din capitolul 1 din Ge nesa ca Dumnezeu a facut lumina. A zis: Sa fie lumina . i a fost lumina. Dumnezeu a vazut ca lumina era buna .
Dupa aceea scrie intr-un verset urmator ca Dumnezeu a despartit intindea uscatului de intinderea apelor. i dupa aceea iar se spune: Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun .
Dupa aceea Dumnezeu a facut luminatorii de sus, luminatorul de zi si luminatorul de noapte: a facut soarele, luna, stelele. i apoi spune: Dumnezeu a vazut ca lucrul aceasta era bun .
A facut apoi Dumnezeu vietuitoarele din aer si din apa si iar spune Cuvantul: Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun .
In ziua a sasea a facut pe om, la urma tuturor acestor lucruri. Scrie ca, dupa ce le-a intocmit si le-a verificat, si le-a cercetat, Dumnezeu a vazut ca erau bune .
L-a facut pe om, dar dupa aceasta fapta a Lui nu mai este scris: i Dumnezeu a vazut ca omul era bun . De ce oare dupa toate celelalte lucruri pe care le-a facut Dumnezeu pana la om este scris: Dumnezeu a vazut ca acestea erau bune , dar dupa ce l-a facut pe om, nu mai este scris in Cuvantul lui Dumnezeu ca lucrul acesta e bun?Pentru ca Dumnezeu a facut doar inceputul omului, a facut numai trupul sau si sufletul sau, dar i-a dat omului vointa libera, ca sa-si aleaga si calea: sa fie bun sau sa fie rau. La toate celelalte lucruri facute de Dumnezeu inainte de om, Dumnezeu nu le-a dat vointa libera. Le-a dat porunca ascultarii: Voi asa sa fiti! . i ele asa sunt.
A poruncit soarelui: Tu sa rasari de la rasarit si sa apui la apus si pana la sfarsitul lumii asa sa faci . i asa a facut.
A poruncit lunii cand sa rasara si cand sa apuna. Cum sa fie si cum sa faca si asa face.
Ea nu carteste impotriva lui Dumnezeu cand este mica. Nu se lauda cand este mare. Nu se intristeaza si nu se manie cand vin norii si o acopera sau cand vine intunecimea si o eclipseaza.
Ci toate merg si toate asculta de Dumnezeu fara sa carteasca si fara sa se abata de la niciuna din legile randuite.
Animalele, la fel, pasarile, la fel, taratoarele, la fel. Toate isi au viata lor, nici una nu este nemultumita. Nici cele care merg pe pamant si se tarasc pe pamant, ca de ce nu le-a facut Dumnezeu cu aripi, ca sa zboare. Nici cele care zboara prin cer, ca de ce le-a facut Dumnezeu in felul acesta si ca de ce nu le-a facut altfel. Toate sunt si toate raman in felul in care Dumnezeu le a randuit de la inceput.
Omului omului, Dumnezeu i-a dat vointa libera si inteligenta, i-a dat intelepciunea, i-a dat puterea, prin care sa-si aleaga singur calea si voia sa Nu i a placut sa mearga pe picioare a inventat roata si se duce pe roate.
Nu i-a placut nici pe roate a inventat vasla si se duce pe apaNu i-a placut nici pe apa a inventat aripi si zboara prin aer.
Dumnezeu i-a dat omului putere de creatie, prin care el insusi sa-si aleaga si sa-si imbunatateasca soarta lui. Numele omului, al celui dintai om, a fost Adam. Adam inseamna si cel facut dupa chipul lui Dumnezeu , si cel luat din tarana .
Pentru ca omul sa-si aleaga: ori sa traiasca frumos si sa se inalte spre chipul lui Dumnezeu, ori sa se coboare pana ca lut, ca lumea, ca tot ceea ce este josnic, murdar si urat.
De aceea Dumnezeu n-a incheiat ziua, cand l-a facut pe om, cu cuvintele: si lucrul acesta era bun , pentru ca i-a lasat omului sa completeze el, prin via ta sa si prin umblarea sa, si prin vointa sa, cum sa fie el. Cum sa fie sfarsitul lui. Cum sa fie viata lui. Cum sa fie in vesnicia lui: Bun sau Rau.
Dumnezeu i-a dat putere sa aleaga si i-a dat vointa sa aleaga, si i-a dat intelepciune sa aleaga, si i-a dat libertate sa aleaga. i omul alege.
Dumnezeu i-a spus: Iata, pun inaintea ta calea vietii si calea mortii: alege! .
Lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu este intelepciunea de sus. Dumnezeu ne-a pregatit toate lucrurile, ca noi sa alegem care este Voia Sa si care este Planul Sau. i daca noi dorim sa facem voia lui Dumnezeu, atunci noi ne straduim sa alegem calea vietii. i calea vietii se alege de la inceput prin lumina, asa cum a facut Dumnezeu.
Innoirea cu Dumnezeu si alegerea este nasterea din nou. Chemarea lui Dumnezeu pentru aceasta nastere din nou, in clipa cand noi dorim sa ne ridicam in sus, e lupta de a incepe, lupta de a zbura, lupta de a pasi. titi fiecare cat de greu e cand copilasul trebuie sa faca primii pasi. Pana cand face primul pas, el se ridica, se tine de scaune, se tine de patut, se tine de perete, dar n-are curajul sa mearga el, pe picioarele lui, decat foarte greu. Ce face mama? Se departeaza putin si spune: Vino! Vino! . Copilul nu indrazneste, ii este frica sa faca primul pas fara sa se tina de ceva. Mama asta vrea sa-l invete: sa se increada in bratele mamei si in puterea lui. Vrea sa-i vada vointa si dorinta de a incepe sa mearga pe picioarele lui.
Intinde bratele si spune: Vino! . Copilul se uita, zambeste, ar merge, i-e teama Dar cand dragostea biruie, cand increderea incepe sa biruie in inimioara lui, el face primii pasi. i pe noi Domnul ne cheama sa venim la El. Ne cheama intai si intai pentru propria noastra mantuire, pentru ca sa capatam si noi puterea si sa capatam increderea, si sa capatam dorinta si vointa de a incepe sa mergem pe picioarele noastre, ca este inceputul castigarii de catre noi a vietii noastre si a existentei noastre. Pana cand omul nu poate sa mearga pe picioarele lui, trebuie sa-l tina totdeauna altii, sa-l ingrijeasca altii, sa-l poarte altii si sa-l ajute altii. Cand insa el incepe sa mearga pe picioarele lui, atunci nu numai pe el incepe sa se ajute, ci indata va incepe sa-i ajute si pe altii, sa-si implineasca scopul si rostul lui pentru care Dumnezeu l-a randuit pe pamant.
Pana cand noi nu ne...
In prima zi a facut lumina Scrie in versetul 3 din capitolul 1 din Ge nesa ca Dumnezeu a facut lumina. A zis: Sa fie lumina . i a fost lumina. Dumnezeu a vazut ca lumina era buna .
Dupa aceea scrie intr-un verset urmator ca Dumnezeu a despartit intindea uscatului de intinderea apelor. i dupa aceea iar se spune: Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun .
Dupa aceea Dumnezeu a facut luminatorii de sus, luminatorul de zi si luminatorul de noapte: a facut soarele, luna, stelele. i apoi spune: Dumnezeu a vazut ca lucrul aceasta era bun .
A facut apoi Dumnezeu vietuitoarele din aer si din apa si iar spune Cuvantul: Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun .
In ziua a sasea a facut pe om, la urma tuturor acestor lucruri. Scrie ca, dupa ce le-a intocmit si le-a verificat, si le-a cercetat, Dumnezeu a vazut ca erau bune .
L-a facut pe om, dar dupa aceasta fapta a Lui nu mai este scris: i Dumnezeu a vazut ca omul era bun . De ce oare dupa toate celelalte lucruri pe care le-a facut Dumnezeu pana la om este scris: Dumnezeu a vazut ca acestea erau bune , dar dupa ce l-a facut pe om, nu mai este scris in Cuvantul lui Dumnezeu ca lucrul acesta e bun?Pentru ca Dumnezeu a facut doar inceputul omului, a facut numai trupul sau si sufletul sau, dar i-a dat omului vointa libera, ca sa-si aleaga si calea: sa fie bun sau sa fie rau. La toate celelalte lucruri facute de Dumnezeu inainte de om, Dumnezeu nu le-a dat vointa libera. Le-a dat porunca ascultarii: Voi asa sa fiti! . i ele asa sunt.
A poruncit soarelui: Tu sa rasari de la rasarit si sa apui la apus si pana la sfarsitul lumii asa sa faci . i asa a facut.
A poruncit lunii cand sa rasara si cand sa apuna. Cum sa fie si cum sa faca si asa face.
Ea nu carteste impotriva lui Dumnezeu cand este mica. Nu se lauda cand este mare. Nu se intristeaza si nu se manie cand vin norii si o acopera sau cand vine intunecimea si o eclipseaza.
Ci toate merg si toate asculta de Dumnezeu fara sa carteasca si fara sa se abata de la niciuna din legile randuite.
Animalele, la fel, pasarile, la fel, taratoarele, la fel. Toate isi au viata lor, nici una nu este nemultumita. Nici cele care merg pe pamant si se tarasc pe pamant, ca de ce nu le-a facut Dumnezeu cu aripi, ca sa zboare. Nici cele care zboara prin cer, ca de ce le-a facut Dumnezeu in felul acesta si ca de ce nu le-a facut altfel. Toate sunt si toate raman in felul in care Dumnezeu le a randuit de la inceput.
Omului omului, Dumnezeu i-a dat vointa libera si inteligenta, i-a dat intelepciunea, i-a dat puterea, prin care sa-si aleaga singur calea si voia sa Nu i a placut sa mearga pe picioare a inventat roata si se duce pe roate.
Nu i-a placut nici pe roate a inventat vasla si se duce pe apaNu i-a placut nici pe apa a inventat aripi si zboara prin aer.
Dumnezeu i-a dat omului putere de creatie, prin care el insusi sa-si aleaga si sa-si imbunatateasca soarta lui. Numele omului, al celui dintai om, a fost Adam. Adam inseamna si cel facut dupa chipul lui Dumnezeu , si cel luat din tarana .
Pentru ca omul sa-si aleaga: ori sa traiasca frumos si sa se inalte spre chipul lui Dumnezeu, ori sa se coboare pana ca lut, ca lumea, ca tot ceea ce este josnic, murdar si urat.
De aceea Dumnezeu n-a incheiat ziua, cand l-a facut pe om, cu cuvintele: si lucrul acesta era bun , pentru ca i-a lasat omului sa completeze el, prin via ta sa si prin umblarea sa, si prin vointa sa, cum sa fie el. Cum sa fie sfarsitul lui. Cum sa fie viata lui. Cum sa fie in vesnicia lui: Bun sau Rau.
Dumnezeu i-a dat putere sa aleaga si i-a dat vointa sa aleaga, si i-a dat intelepciune sa aleaga, si i-a dat libertate sa aleaga. i omul alege.
Dumnezeu i-a spus: Iata, pun inaintea ta calea vietii si calea mortii: alege! .
Lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu este intelepciunea de sus. Dumnezeu ne-a pregatit toate lucrurile, ca noi sa alegem care este Voia Sa si care este Planul Sau. i daca noi dorim sa facem voia lui Dumnezeu, atunci noi ne straduim sa alegem calea vietii. i calea vietii se alege de la inceput prin lumina, asa cum a facut Dumnezeu.
Innoirea cu Dumnezeu si alegerea este nasterea din nou. Chemarea lui Dumnezeu pentru aceasta nastere din nou, in clipa cand noi dorim sa ne ridicam in sus, e lupta de a incepe, lupta de a zbura, lupta de a pasi. titi fiecare cat de greu e cand copilasul trebuie sa faca primii pasi. Pana cand face primul pas, el se ridica, se tine de scaune, se tine de patut, se tine de perete, dar n-are curajul sa mearga el, pe picioarele lui, decat foarte greu. Ce face mama? Se departeaza putin si spune: Vino! Vino! . Copilul nu indrazneste, ii este frica sa faca primul pas fara sa se tina de ceva. Mama asta vrea sa-l invete: sa se increada in bratele mamei si in puterea lui. Vrea sa-i vada vointa si dorinta de a incepe sa mearga pe picioarele lui.
Intinde bratele si spune: Vino! . Copilul se uita, zambeste, ar merge, i-e teama Dar cand dragostea biruie, cand increderea incepe sa biruie in inimioara lui, el face primii pasi. i pe noi Domnul ne cheama sa venim la El. Ne cheama intai si intai pentru propria noastra mantuire, pentru ca sa capatam si noi puterea si sa capatam increderea, si sa capatam dorinta si vointa de a incepe sa mergem pe picioarele noastre, ca este inceputul castigarii de catre noi a vietii noastre si a existentei noastre. Pana cand omul nu poate sa mearga pe picioarele lui, trebuie sa-l tina totdeauna altii, sa-l ingrijeasca altii, sa-l poarte altii si sa-l ajute altii. Cand insa el incepe sa mearga pe picioarele lui, atunci nu numai pe el incepe sa se ajute, ci indata va incepe sa-i ajute si pe altii, sa-si implineasca scopul si rostul lui pentru care Dumnezeu l-a randuit pe pamant.
Pana cand noi nu ne...
