Şi cartea rămâne deschisă
Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu scrie: si o carte de aducere aminte a fost scrisa inaintea Lui pentru cei ce se tem de Domnul si cinstesc Numele Sau Ei vor fi ai Mei, zice Domnul Ostirilor, Imi vor fi o comoara deosebita in Ziua pe care o pregatesc Eu. Voi avea mila de ei cum []Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu scrie: si o carte de aducere aminte a fost scrisa inaintea Lui pentru cei ce se tem de Domnul si cinstesc Numele SauEi vor fi ai Mei, zice Domnul Ostirilor, Imi vor fi o comoara deosebita in Ziua pe care o pregatesc Eu. Voi avea mila de ei cum are un om de fiul sau care il slujeste. i veti vedea atunci deosebirea dintre cel neprihanit si cel rau, dintre cel ce slujeste lui Dumnezeu si cel ce nu-I slujeste (Mal 3, 16-18).
Tu numeri pasii vietii mele imi pui lacrimile in vasul Tau si ele sunt scrise in Cartea Ta (Ps 56, 8).
Apoi am vazut un tron mare si alb si pe Cel ce sedea pe el Pamantul si Cerul au fugit dinaintea Lui si nu s-a mai gasit loc pentru ele i am vazut pe mortii mari si mici stand in picioare in fata Tronului.
Niste carti au fost deschise. i a fost deschisa o alta Carte, care este Cartea Vietii. i mortii au fost judecati dupa faptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile aceleaFiecare a fost judecat dupa faptele lui (Apoc 20, 11-13)De la intemeierea lumii acesteia, Cartea aceasta a Vietii a fost deschisa i deschisa ramane pana la Sfarsitul acestei lumi. Adevarul acestor cuvinte este un fapt fericit si cutremurator. In cartea aceasta se scriu numele celor alesi, pentru ca Ochii Domnului sunt cu luare-aminte la toate caile noastre si nimic nu este ascuns de Fata Lui (Ier 16, 17) El are ochii deschisi asupra tuturor oamenilor, ca sa dea fiecaruia dupa caile lui, dupa rodul faptelor sale (Ier 32, 19).
Ce fericit este acest gand pentru cei ce se tem de Domnul si cinstesc Numele Lui Cel Sfant! Dar si ce cutremurator este el pentru cei ce nu se tem de Dumnezeu si batjocoresc Numele si Cuvantul Sau! Cartea Numelor noastre este inca deschisa in ceruri.
Iata, noi, dupa slabele noastre puteri si dupa putina cunostinta pe care am putut-o avea, ne-am straduit sa strangem in aceasta carte de aducere-aminte a noastra cateva insiruiri de nume si de fapte ale unora dintre putinii sfinti ai lui Dumnezeu care au fost mai apropiati de vremea si de cunoasterea noastra Dar si la sfarsitul acestor insiruiri spunem, ca si la inceputul lor, ca toate acestea sunt nedesavarsite si incomplete. Ca si aceasta lucrare, ca si oricare alta lucrare omeneasca, isi are, desigur, greselile ei, legate de insasi firea noastra de oameni slabi si nedesavarsiti. Gandul nostru a fost bun, dar realizarea lui, fara indoiala ca are multe lipsuri.
In primul rand nu sunt inscrisi aici multi-multi dintre cei care ar fi trebuit sa fie inscrisi. i poate ca sunt inscrisi unii dintre cei care n-ar fi trebuit sa fie.
Poate ca sunt unii dintre cei din urma care ar fi trebuit sa fie cei dintai. i poate ca sunt unii dintre cei dintai care ar fi trebuit sa fie cei din urma.
Poate ca despre unii s-a spus prea mult, iar despre altii, prea putin. Ori deloc.
Pentru toate aceste neajunsuri, ne cerem din tot sufletul nostru iertare intai lui Dumnezeu, Care stie gandul nostru, si spoi tuturor celor impotriva carora am fi gresit.
Tot adevarul il cunoaste numai Dumnezeu. i toate lucrurile sunt scrise numai in Cartea Lui. Numai El este Singurul Scriitor Care nu greseste. i numai din Cartea Lui nu va fi uitat nimic.
Dumnezeul nostru Cel Atotcunoscator stie ca, daca am gresit, am facut-o nu dorind sa facem raul, ci dorind sa facem binele, dar necunoscand totdeauna pe deplin cum sa facem binele bine.
Altfel, chiar asa nedesavarsita cum este, cartea aceasta totusi implineste un mare gol si o mare trebuinta. Era atata nevoie de ea, cat este nevoie intr-o familie ca fiii sa-si cunoasca parintii, urmasii sa-si cunoasca inaintasii si un popor sa-si cunoasca istoria sa. Fara cunoasterea trecutului nu ne putem stabili prezentul, nici zidi viitorul. Fara parinti n-avem identitate. i fara cinstirea inaintasilor nu meritam nici o cinstire de la urmasi.
De aceea, facand parte de la primii ani din Oastea Domnului, am simtit ca o puternica porunca de Sus, de la Domnul si Dumnezeul nostru, indemnul de a incerca sa scriu intai o Istorie a acestei Lucrari de Jertfa si de daruire pentru Hristos si neamul nostru. Apoi acest simplu indreptar in invatatura sanatoasa, intregit cu adevarurile cele mai de seama pentru noi. Iar acum completat cu cateva din pildele de traire frumoasa ale acelora care au fost mai inainte de noi chemati in aceasta sfanta Lucrare a Oastei Domnului, care are un rost si un scop atat de maret si de etern.
Fiti ingaduitori cu toate aceste eventuale slabiciuni. Ganditi-va ca aceste incercari nu numai ca sunt scrise de un om total nepregatit omeneste pentru niste asemenea uriase si pretentioase lucrari, ci si ca ele au fost scrise in niste vremuri cu usi inchise, cu ferestre acoperite si cu lampa trasa. Ca s-ar fi cerut nu numai eruditie, ci si timp si conditii intr-o masura nespus mai mare decat au fost la vremea scrierii acestora.
Chiar considerate ca un provizorat, totusi aceste lucrari implinesc o mare si urgenta trebuinta pentru cunoasterea unui mare adevar si pentru implinirea unui mare gol al sufletelor noastre si al vremurilor noastre atat de lipsite si de cunostinte, si de constiinte.
Desigur, Viitorul, care este in Mana cea inteleapta si puternica a lui Dumnezeu, poate sa aduca inca alte vremuri si conditii, in care oameni cu o formata eruditie si cu o inalta constiinta sa se aplece in liniste asupra tuturor faptelor acestor incepatori si grei ani. i sa judece mai limpede si mai drept totul.
Daca munca lor va fi foarte ingreunata din lipsa documentelor care nu vor mai fi, care vor fi fost nimicite, atunci, in lipsa altora, poate ca si aceste simple, dar sincere incercari le vor fi de un oarecare folos. Pana la venirea acelora deci, ori mai degraba pana la Venirea Domnului nostru Iisus Hristos, dupa sfanta Lui fagaduinta, nadajduim ca adevarurile consemnate in aceste pagini sa le fie de mare folos acelora care le vor urma, spre mantuirea lor si a altora.
Dar Cartea Cereasca ramane deschisa numai ata ta vreme cat Usa Harului Ceresc ramane inca deschisa si ea. Cata vreme posibilitatea mantuirii ramane inca deschisa. Cata vreme Poarta Cerului ramane inca deschisa pentru toti cei care mai vor sa asculte si sa primeasca din Mana lui Hristos Domnul Cununa Vietii si rasplata biruintei Lui.
Aceasta carte cu vietile inaintasilor nostri trebuie sa fie pentru noi si pentru urmasii nostri un indemn de aur si o porunca de foc, sa le tinem cu tarie invatatura si sa le urmam cu sfintenie faptele. Dupa cum ne porunceste Sfantul Cuvant Dumnezeiesc cand zice: Uita ti va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta (Evr 13, 17).
In Cartea aceasta a Vietii, desigur, mai pot fi scrise inca multe zile si multe nume Dar se poate foarte usor tot asa, ca ea sa se inchida chiar astazi.
Iata dar cat de insemnat lucru este ca noi, fiecare dintre noi, mai ales noi, cei care ne-am inscris in Cartea Oastei Domnului de pe pamant, sa ne intrebam daca in adevar numele nostru este inscris sau nu si in Cartea Oastei Domnului din ceruri.
La inceputul Oastei Domnului, in Anul Nou 1923, o data cu prima chemare la o hotarare in aceasta Fratietate, s-a infiintat si Cartea Oastei . In aceasta Carte, pe pagina intai si la numarul 1, Parintele Iosif Trifa si-a inscris cu mana sa numele sau, ca primul dintre cei intrati in aceasta Lucrare Sfanta. Apoi in ordine, cu mana lui, el ii inscria dupa el pe toti cei ce mai spuneau cu glasul lor si scriau cu mana lor: Al Domnului sunt , precum spusese profetul Isaia, in Isaia 44, 5.
Asa s-au adunat acolo in Carte, unul dupa altul, zece nume, apoi o suta, o mie, zece mii, apoi s-ar fi adunat urmatoarele zeci si sute de mii care sunt si care vor mai fi.
Dar in anii marilor necazuri de arderi, Cartea aceas ta s-a pierdut. Dar Cartea Duhovniceasca a Oastei, pe care o tine Mana Domnului pe masa Lui, aceasta nu s-a pierdut. Aceasta este Acolo, in fata Tronului Mare si Alb al lui Hristos, Mantuitorul nostru de azi si Judecatorul nostru de maine.
In Cartea vazuta a Oastei Domnului de pe masa Parintelui Iosif erau inscrise mii de nume dar nu era sters nici unul, fiindca Parintele Iosif nu-l putea urmari pe nici unul care se inscrisese in Oaste si pusese legamant cu Dumnezeu ca-L va sluji cu statornicie si cu sfintenie pana la moarte, ca sa...
Tu numeri pasii vietii mele imi pui lacrimile in vasul Tau si ele sunt scrise in Cartea Ta (Ps 56, 8).
Apoi am vazut un tron mare si alb si pe Cel ce sedea pe el Pamantul si Cerul au fugit dinaintea Lui si nu s-a mai gasit loc pentru ele i am vazut pe mortii mari si mici stand in picioare in fata Tronului.
Niste carti au fost deschise. i a fost deschisa o alta Carte, care este Cartea Vietii. i mortii au fost judecati dupa faptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile aceleaFiecare a fost judecat dupa faptele lui (Apoc 20, 11-13)De la intemeierea lumii acesteia, Cartea aceasta a Vietii a fost deschisa i deschisa ramane pana la Sfarsitul acestei lumi. Adevarul acestor cuvinte este un fapt fericit si cutremurator. In cartea aceasta se scriu numele celor alesi, pentru ca Ochii Domnului sunt cu luare-aminte la toate caile noastre si nimic nu este ascuns de Fata Lui (Ier 16, 17) El are ochii deschisi asupra tuturor oamenilor, ca sa dea fiecaruia dupa caile lui, dupa rodul faptelor sale (Ier 32, 19).
Ce fericit este acest gand pentru cei ce se tem de Domnul si cinstesc Numele Lui Cel Sfant! Dar si ce cutremurator este el pentru cei ce nu se tem de Dumnezeu si batjocoresc Numele si Cuvantul Sau! Cartea Numelor noastre este inca deschisa in ceruri.
Iata, noi, dupa slabele noastre puteri si dupa putina cunostinta pe care am putut-o avea, ne-am straduit sa strangem in aceasta carte de aducere-aminte a noastra cateva insiruiri de nume si de fapte ale unora dintre putinii sfinti ai lui Dumnezeu care au fost mai apropiati de vremea si de cunoasterea noastra Dar si la sfarsitul acestor insiruiri spunem, ca si la inceputul lor, ca toate acestea sunt nedesavarsite si incomplete. Ca si aceasta lucrare, ca si oricare alta lucrare omeneasca, isi are, desigur, greselile ei, legate de insasi firea noastra de oameni slabi si nedesavarsiti. Gandul nostru a fost bun, dar realizarea lui, fara indoiala ca are multe lipsuri.
In primul rand nu sunt inscrisi aici multi-multi dintre cei care ar fi trebuit sa fie inscrisi. i poate ca sunt inscrisi unii dintre cei care n-ar fi trebuit sa fie.
Poate ca sunt unii dintre cei din urma care ar fi trebuit sa fie cei dintai. i poate ca sunt unii dintre cei dintai care ar fi trebuit sa fie cei din urma.
Poate ca despre unii s-a spus prea mult, iar despre altii, prea putin. Ori deloc.
Pentru toate aceste neajunsuri, ne cerem din tot sufletul nostru iertare intai lui Dumnezeu, Care stie gandul nostru, si spoi tuturor celor impotriva carora am fi gresit.
Tot adevarul il cunoaste numai Dumnezeu. i toate lucrurile sunt scrise numai in Cartea Lui. Numai El este Singurul Scriitor Care nu greseste. i numai din Cartea Lui nu va fi uitat nimic.
Dumnezeul nostru Cel Atotcunoscator stie ca, daca am gresit, am facut-o nu dorind sa facem raul, ci dorind sa facem binele, dar necunoscand totdeauna pe deplin cum sa facem binele bine.
Altfel, chiar asa nedesavarsita cum este, cartea aceasta totusi implineste un mare gol si o mare trebuinta. Era atata nevoie de ea, cat este nevoie intr-o familie ca fiii sa-si cunoasca parintii, urmasii sa-si cunoasca inaintasii si un popor sa-si cunoasca istoria sa. Fara cunoasterea trecutului nu ne putem stabili prezentul, nici zidi viitorul. Fara parinti n-avem identitate. i fara cinstirea inaintasilor nu meritam nici o cinstire de la urmasi.
De aceea, facand parte de la primii ani din Oastea Domnului, am simtit ca o puternica porunca de Sus, de la Domnul si Dumnezeul nostru, indemnul de a incerca sa scriu intai o Istorie a acestei Lucrari de Jertfa si de daruire pentru Hristos si neamul nostru. Apoi acest simplu indreptar in invatatura sanatoasa, intregit cu adevarurile cele mai de seama pentru noi. Iar acum completat cu cateva din pildele de traire frumoasa ale acelora care au fost mai inainte de noi chemati in aceasta sfanta Lucrare a Oastei Domnului, care are un rost si un scop atat de maret si de etern.
Fiti ingaduitori cu toate aceste eventuale slabiciuni. Ganditi-va ca aceste incercari nu numai ca sunt scrise de un om total nepregatit omeneste pentru niste asemenea uriase si pretentioase lucrari, ci si ca ele au fost scrise in niste vremuri cu usi inchise, cu ferestre acoperite si cu lampa trasa. Ca s-ar fi cerut nu numai eruditie, ci si timp si conditii intr-o masura nespus mai mare decat au fost la vremea scrierii acestora.
Chiar considerate ca un provizorat, totusi aceste lucrari implinesc o mare si urgenta trebuinta pentru cunoasterea unui mare adevar si pentru implinirea unui mare gol al sufletelor noastre si al vremurilor noastre atat de lipsite si de cunostinte, si de constiinte.
Desigur, Viitorul, care este in Mana cea inteleapta si puternica a lui Dumnezeu, poate sa aduca inca alte vremuri si conditii, in care oameni cu o formata eruditie si cu o inalta constiinta sa se aplece in liniste asupra tuturor faptelor acestor incepatori si grei ani. i sa judece mai limpede si mai drept totul.
Daca munca lor va fi foarte ingreunata din lipsa documentelor care nu vor mai fi, care vor fi fost nimicite, atunci, in lipsa altora, poate ca si aceste simple, dar sincere incercari le vor fi de un oarecare folos. Pana la venirea acelora deci, ori mai degraba pana la Venirea Domnului nostru Iisus Hristos, dupa sfanta Lui fagaduinta, nadajduim ca adevarurile consemnate in aceste pagini sa le fie de mare folos acelora care le vor urma, spre mantuirea lor si a altora.
Dar Cartea Cereasca ramane deschisa numai ata ta vreme cat Usa Harului Ceresc ramane inca deschisa si ea. Cata vreme posibilitatea mantuirii ramane inca deschisa. Cata vreme Poarta Cerului ramane inca deschisa pentru toti cei care mai vor sa asculte si sa primeasca din Mana lui Hristos Domnul Cununa Vietii si rasplata biruintei Lui.
Aceasta carte cu vietile inaintasilor nostri trebuie sa fie pentru noi si pentru urmasii nostri un indemn de aur si o porunca de foc, sa le tinem cu tarie invatatura si sa le urmam cu sfintenie faptele. Dupa cum ne porunceste Sfantul Cuvant Dumnezeiesc cand zice: Uita ti va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta (Evr 13, 17).
In Cartea aceasta a Vietii, desigur, mai pot fi scrise inca multe zile si multe nume Dar se poate foarte usor tot asa, ca ea sa se inchida chiar astazi.
Iata dar cat de insemnat lucru este ca noi, fiecare dintre noi, mai ales noi, cei care ne-am inscris in Cartea Oastei Domnului de pe pamant, sa ne intrebam daca in adevar numele nostru este inscris sau nu si in Cartea Oastei Domnului din ceruri.
La inceputul Oastei Domnului, in Anul Nou 1923, o data cu prima chemare la o hotarare in aceasta Fratietate, s-a infiintat si Cartea Oastei . In aceasta Carte, pe pagina intai si la numarul 1, Parintele Iosif Trifa si-a inscris cu mana sa numele sau, ca primul dintre cei intrati in aceasta Lucrare Sfanta. Apoi in ordine, cu mana lui, el ii inscria dupa el pe toti cei ce mai spuneau cu glasul lor si scriau cu mana lor: Al Domnului sunt , precum spusese profetul Isaia, in Isaia 44, 5.
Asa s-au adunat acolo in Carte, unul dupa altul, zece nume, apoi o suta, o mie, zece mii, apoi s-ar fi adunat urmatoarele zeci si sute de mii care sunt si care vor mai fi.
Dar in anii marilor necazuri de arderi, Cartea aceas ta s-a pierdut. Dar Cartea Duhovniceasca a Oastei, pe care o tine Mana Domnului pe masa Lui, aceasta nu s-a pierdut. Aceasta este Acolo, in fata Tronului Mare si Alb al lui Hristos, Mantuitorul nostru de azi si Judecatorul nostru de maine.
In Cartea vazuta a Oastei Domnului de pe masa Parintelui Iosif erau inscrise mii de nume dar nu era sters nici unul, fiindca Parintele Iosif nu-l putea urmari pe nici unul care se inscrisese in Oaste si pusese legamant cu Dumnezeu ca-L va sluji cu statornicie si cu sfintenie pana la moarte, ca sa...
