O scrisoare a fratelui Traian Dorz adresata fratilor din Cluj, trimisa apoi si fratilor din Preluci 14 august 1977 Slavit sa fie Domnul! Scump frate Viorel, scumpii nostri de la Preluci, Dupa scrisoarea pe care v-am trimis-o mai inainte, dupa cum ne-ati rugat, pentru fratii care vor lua parte la nunta iubitilor nostri Vasilica []O scrisoare a fratelui Traian Dorz adresata fratilor din Cluj, trimisa apoi si fratilor din Preluci 14 august 1977Slavit sa fie Domnul!Scump frate Viorel, scumpii nostri de la Preluci,Dupa scrisoarea pe care v-am trimis-o mai inainte, dupa cum ne-ati rugat, pentru fratii care vor lua parte la nunta iubitilor nostri Vasilica si Lena, va trimitem acum aci, in copie, si scrisoarea pe care am trimis-o la fratii din Cluj, in urma cererilor lor pe care ni le-au facut, cu privire la starea de vorba de la Poiana Brasovului si la comportarea de dupa aceea a unora dintre cei pentru care se facuse aceasta strangere si aceasta sfatuire frateasca si care, dupa aceea, s-au comportat nepotrivit cu fagaduintele lor, chiar din mijlocul fratilor de atunci.

V-o trimit cu durere, cu amaraciune si cu speranta spre instiintare si invatatura celor care, macar in acest ultim moment, vor vrea sa tina seama de ele.

Domnul Dumnezeul nostru sa binecuvanteze Lucrarea Sa si s-o apere cu biruinta si in luptele de acum cum a aparat-o in luptele din trecut. i, dupa ce o va trece biruitoare si peste aceste incercari si cerneri, sa-i ajute ca, pe viitor, sa aiba barbati plini de Duhul Sfant, de credinta, de smerenie, de sfintenie si de ascultare, care s-o poata instiinta din timp si s-o poata feri mai departe de tot ceea ce n-au stiut la timp sa se fereasca multi dintre noi si, din pricina aceasta, au cazut ori in prapastia din dreapta, ori in cea din stanga, care sunt de-a lungul drumului nostru, pana la venirea Domnului.

Rugati-va sa ridice Domnul la secerisul sau barbati vrednici, tineret ascultator, mame credincioase, adunari unite si binecuvantate, suflete ascultatoare de Cuvantul lui Dumnezeu, care sa se lege prin credinta statornica si prin ascultare smerita, cu un cuget curat si cu o inima ascultatoare, de lantul de aur al inaintasilor nostri, pentru ca si urmasii lor binecuvantati sa-i aiba pe ei inaintasi si modele destoinice si vrednice la care sa poata privi totdeauna cu bucurie si pe care sa-i poata urma totdeauna cu placere, cu cinste, cu demnitate si cu biruinta.

Domnul sa va binecuvanteze, sa va pazeasca de orice rau, sa va dea putere sa treceti cu bine peste incercarile in care sunteti si acuma cernuti unii. Pentru ca, dupa ce pleava invataturilor stricatoare si a convingerilor rele, si a incredintarilor straine va fi zburat din noi si dintre noi, sa ramanem toti ca boabele de grau curat, rod vrednic pentru hambarul Imparatiei lui Dumnezeu, asa cum a dorit Domnul, asa cum s-au rugat inaintasii nostri, asa cum ne rugam si noi acum, cu ochii plini de lacrimi, cand ne gandim la toti cei iubiti de acolo, pe care stie Domnul daca va mai fi vreodata vreo ocazie sa va mai intalnim trupeste pe pamant.

Cel din urma cuvant pe care vi l-am spus, sa va aduceti aminte ca este ca cel dintai pe care ni l-ati auzit acuma atatia zeci ani: sa ramaneti alipiti de Domnul, hotarati si statornici langa vatra calda si la invatatura sanatoasa pe care am primit-o noi de la inceput si prin care ne-am legat si am capatat fagaduinta mantuirii. S-o ducem pana la sfarsit, hotarati si credinciosi, asa cum ne-au lasat-o ei. Pentru ca sa putem ajunge si noi sa fim vrednici sa fim adaugati, la capatul luptei noastre, la ceata lor minunata si la ostirea lor biruitoare din Imparatia cereasca.

Cu acest gand, va binecuvantam in Domnul si va rugam sa intelegeti bine cu cata durere v-am vorbit despre acele lucruri care totdeauna ne sangera inima cand le amintim. i cu cata caldura sa-L rugam pe Domnul pentru acei frati care ne-au jignit, care ne-au nedreptatit, care ne-au indurerat si ne-au chinuit de treizeci de ani acum, intruna, si care n-au vrut nici sa primeasca, nici sa asculte, nici sa urmeze nici una din instiintarile care li s-au facut si prin sfaturi, si prin scrisori, si prin indemnuri, si prin lacrimi, si prin staruinte. Ci continua si acum sa tulbure si sa dezbine intai inimile lor, de catre unitatea frateasca, prin acele incredintari straine pe care le-au primit de la straini si si le mai pastreaza inca. Cu care apoi continua sa tulbure si sa dezbine adunarile Domnului. Toti ii cunoasteti cine sunt. Ne gandim cu amaraciune si cu durere la ei. Dar, mai presus de orice legatura pe care am avea-o pe pamant, trebuie sa punem ascultarea de adevar si umblarea potrivit Cuvantului lui Dumnezeu. Cu toata durerea pentru starea lor, trebuie sa luam toata hotararea pe care ne-o cere Cuvantul lui Dumnezeu, pentru a nu lasa si mai departe ca aceasta invatatura nimicitoare sa-i tulbure si sa-i dezbine si pe altii.

Dumnezeu sa va dea si lumina, si puterea sa luati aceasta invatatura drept de la El; si apoi sa urmati cu hotarare indemnul pe care vi-l porunceste tot Cuvantul lui Dumnezeu, toata durerea fratietatii si toate urmarile indurerate si triste ale faptelor acelora care nu asculta de Dumnezeu.

Domnul sa va ajute in orice gand si lucru bun. Amin.

Iata, deci, in copie, scrisoarea pe care am trimis-o fratilor de la Cluj:Scumpii nostri frati din Cluj!Slava vesnica Marelui nostru Dumnezeu si puternicului nostru Mantuitor Iisus Hristos, prin lucrarea si taria Duhului Sfant, Care lucreaza cu tarie in mijlocul nostru.

Binecuvantat sa fie Numele Lui cel Biruitor, care isi supune toti vrajmasii Sai, rand pe rand, la picioarele Sale, mantuindu-i pe cei ce se pot pocai sincer de pacatele si de orbia lor, iar pe cei neascultatori si nesupusi spulberan du-i ca pleava sau maturandu-i ca pe niste gunoaie la locul care li se cuvine.

Cat de puternici si de ingamfati erau candva altii, multi, multi! O, cati am vazut numai noi i cum i-au dus vanturile si cum i-au ars flacarile si cum nu mai sunt nici urme de ei! S-au nimicit toti.

In anul 1935, s-au ridicat impotriva Oastei Domnului celei adevarate, impotriva Parintelui Iosif si a celor care eram cu el si tineam marturia cea adevarata, s-au ridicat ca niste lei racnind cei mai puternici vrajmasi ce puteau fi atunci. O mare multime dintre fratii nostri s-au unit atunci cu mitropolitul Balan, cu Secas, cu Vonica, cu Oprisan si cu altii multi, multi. Toti, agitati si atatati de duhul literei si al formalismului potrivnic, care voia sa ucida duhul curat si viu al Oastei, voluntariatul si misionarismul ei din Biserica si din poporul nostru.

Doisprezece ani de zile au durat luptele cu acest duh rau si multe mii de suflete s-au dezbinat atunci. i multe zeci si sute de adunari s-au impartit. Lucratorii s-au dezbinat si, in marile lupte care au durat doisprezece ani, zeci de mii de suflete s-au nimicit. Toti cei care nu aveau cugetul curat si care mai aveau in inimile lor pacate ascunse, care nu se nascusera cu adevarat din nou si care n-au vegheat cu grija, toti acestia au fost dati acelui duh potrivnic care lucra fatarnic, in numele Evangheliei si cu Biblia, dar cu o viata si cu o umblare impotriva Duhului Sfant. i toti cati au fost dati acelui duh viclean si potrivnic, toti s-au nimicit. Nici o pomenire nu mai este de ei. i cei care n-au murit trupeste inca sunt morti sufleteste de atunci.

O, cum se vorbea de ei atunci! Cum scriau gazetele si cartile Cum umblau prin tara, cum ii dezbinau pe frati contra Oastei celei adevarate Cum ne batjocoreau pe noi si cum invinuiau si rastalmaceau tot ce a spus Parintele Iosif si Lucrarea curata si sanatoasa din Biserica noastra, a Oastei adevarate Cu cata viclenie lucrau acestia peste tot! Unde fratii erau sinceri, se prefaceau ca sunt de partea Parintelui, pana ce-i puteau insela, ca sa-i primeasca. Apoi le strecurau otrava invataturii potrivnice, inseland astfel pe multi.

Dar curand Vantul ceresc i-a spulberat si i-a nimicit pe toti. Nu i-au primit si nu i-au urmat, decat cei care n-aveau cugetul curat. Pe acestia, Dumnezeu i-a dat acelui duh rau, ca sa fie osanditi impreuna cu vrajmasii si cu dezbinatorii pe care i-au primit. Fiindca sunt scrise clar la II Tesaloniceni 2, 10 si la II Ioan 10 aceste lucruri.() spre a va da seama ce mare pacat este sa nu ramana cineva ascultator de invatatura si de unitatea frateasca. i ce mare pacat face si acela care-i primeste in casa lui pe cei nesupusi fratilor si care se uneste cu cei ce dezbina. Vor pieri impreuna toti, la fel.

Fratilor, m-am bucurat din inima pentru vestile despre fratii ascultatori de duhul pacii si al fratietatii, precum si de adunarile pe care le aveti acum acolo, prin bunavointa celor pusi mai-mari peste noi si care va arata incredere si dragoste, putand astfel sa va bucurati de hrana Cuvantului dumnezeiesc chiar acolo unde se si cuvine sa ne adunam noi pentru a da lauda Numelui Sau Sfant, adica in Casa Domnului, in biserica Lui, dupa cum faceau si primii crestini, care erau nelipsiti de la templu si care acolo erau intotdeauna la ceasul rugaciunii, dupa cum scrie in atatea locuri Sfanta Scriptura si dupa cum au fost si intaii nostri frati, Lucrarea noastra frateasca de la inceput.

Dar tocmai de aceea va rugam si va indemnam si noi, in Numele Domnului, cu atat mai mult cand vi se arata incredere si dragoste, sa nu va faceti [vinovati] cu nimic impotriva Lucrarii, sa nu faceti nimic rau. Ci sa umblati atat in cuvant, cat si in fapte potrivit cu bunavointa si cu datoria pe care se cere sa ni le aratam noi fata de Domnul, fata de fratii care vin acolo cu credinta si cu evlavie si fata de cei care ne arata pretuire tocmai din pricina ca noi venim in numele Oastei Domnului, care a fost trimisa in Biserica noastra si in poporul nostru pentru ca, prin marturisirea cu viata noastra noua, curata si evlavioasa, si sfanta, sa ajutam si sa...