Un cuvant al fratelui Traian Dorz trimis pentru nunta de la Simeria iunie 1978 (?) O, bucurati-va de ziua de-astazi, cantati si veseliti-va in ea, puterea dragostei ce va-nconjoara lasati sa va cuprinda inima! Cantati, cantati cu toata bucuria, traind al fericirii har deplin, si v-adunati in suflete comoara, cat cerul vostru inca e []Un cuvant al fratelui Traian Dorz trimis pentru nunta de la Simeria iunie 1978 (?)O, bucurati-va de ziua de-astazi,cantati si veseliti-va in ea,puterea dragostei ce va-nconjoaralasati sa va cuprinda inima!Cantati, cantati cu toata bucuria,traind al fericirii har deplin,si v-adunati in suflete comoara,cat cerul vostru inca e senin!Va umpleti inimile cu lumina,ca sa aveti belsug in noaptea grea,mai strans uniti sa v-alipiti de Domnul,cand vine greul, sa-l puteti rabda!Traiti, traiti puternic orice clipadin fericita, dulcea zi de az ,ziditi in voi credinta si rabdare,sa biruiti in vreme de necaz!Caci zile ca acestea nu sunt multesi ne sunt date doar ca mangaieri,sa ne uitam durerile trecute,sa ne-ntarim pentru-alte noi dureri!Luati, luati puteri prin rugaciune,s-aveti mereu taria sa vegheati,ca-n noaptea grea a luptei viitoaresa nu cadeti, sa nu va lepadati!Cantati acum, in ziua bucuriei,in dragoste, prin har, sa va-ntariti,ca-n ziua incercarii, prin credintasi prin nadejde, toti sa biruiti!Cantati, cantati dar voi si-n bucurie,de jertfa gata orisicand sa fiti,caci chiar de nu va trebui adusa,rasplata ei in cer o s-o primiti!Iubiti frati si scumpele noastre surori!Slavit sa fie Domnul, din toate inimile noastre, pentru fiecare mare bucurie pe care o avem la petrecerile minunate ale nuntilor noastre duhovnicesti.

Nunta este totdeauna un mare si unic prilej de bucurie, fiindca ea este randuita de Dumnezeu spre a fi unica in viata unui om, intocmai cum unica este nasterea si moartea sa. De aceea, casatoria trebuie sa fie privita cu toata grija si cu toata pretuirea, pentru ca nunta, casnicia omului, este lasata de Dumnezeu ca sa-i indreptateasca nasterea si sa-i incununeze moartea sa. Sa-i fericeasca [viata cu fii] binecuvantati, asigurand continuitatea vietii pe pamant si slujba in preamarirea lui Dumnezeu.

Dar adevarata lumina asupra acestor mari adevaruri nu o primeste omul decat prin sfantul Cuvant al lui Hristos si prin descoperirea Duhului Sfant al lui Dumnezeu. Numai Duhul Sfant si Cuvantul Sfant il lumineaza cu adevarat pe orice om venit in lume si il face sa-si cunoasca datoria sa si sa-si implineasca rostul sau cu vrednicie. Numai cei care sunt nascuti din nou prin lucrarea cea tainica a Cuvantului si a Duhului Sfant pot intelege cu adevarat si-si pot implini constiincios aceste sfinte indatoriri pentru care omul se naste si se casatoreste pe pamant. Adica a-si randui o viata frumoasa, vrednica, cinstita si folositoare lui si altora. i de a ridica urmasi vrednici, cinstiti si folositori pentru ei si pentru altii, in slujba si spre slava lui Hristos.

Ce fericit erau intelese si implinite aceste sfinte ganduri ale lui Dumnezeu in frumoasele vremuri ale credintei si dragostei crestinilor dintai! Atunci insotirea tinerilor era pregatita cu rugaciune si cu sfintenie; calauzita nu de ganduri lumesti si nici de dorinte firesti, ci de gandul si dorinta unei impliniri cat mai credincioase si ascultatoare a voii si poruncii lui Dumnezeu. Atunci desfasurarea nuntii era, in intregime, o placuta petrecere duhovniceasca, la care lua parte, in primul rand si in primul loc, Domnul Iisus Hristos si ucenicii Sai. Fara bauturi si fara jocuri lumesti, nuntasii petreceau de la inceput si pana la sfarsit intr-o bucurie cereasca si sfanta. Astfel nunta era binecuvantata atat de Dumnezeu, cat si de rugaciunile si de cantarile credinciosilor. Iar noua casnicie, inceputa atat de frumos, se desfasura pana la sfarsit, ca o calatorie minunata sub un cer insorit si pe niste ape linistite. Parintii erau fericiti, iar copiii binecuvantati. Casnicia era pastrata una, curata si nedespartita pana la moarte. Iar ocrotirea lui Dumnezeu ii revarsa belsug si bucurie in orice zi, in orice loc.

Din astfel de casatorii s-au nascut inaintasii nostri care, desi au avut parte de vremuri de mari incercari, au fost totusi niste viteji aparatori ai credintei si ai patriei lor si niste vrednici fii ai cerului sub care au trait si ai pamantului sub care odihnesc.

Dar cand oamenii au inceput sa nesocoteasca poruncile Tatalui ceresc si sa calce Cuvantul Domnului Iisus, pacatul a inceput sa otraveasca mai intai acest sfant lucru, care este taina casniciei. Atunci oamenii au inceput sa dispretuiasca avutiile cele sufletesti si sa le pretuiasca numai pe cele lumesti. S-au lasat atrasi nu de frumusetea sufletului si a curatiei, care tin toata viata, ci de ispitele carnii si necuratiei, [de lucruri] care pier o data cu intrebuintarea lor. i care lasa intotdeauna un gust amar si blestemat in viata celor ce le cauta. Astfel, casatoriile incheiate fara Dumnezeu si fara binecuvantarea cereasca se desfac mai repede decat se fac. Copiii ramasi dupa ele cresc ai nimanui si ajung, de cele mai multe ori, niste nenorociti si purtatori de nenorociri si pentru ei, si pentru altii. Iar parintii, cu carma vietii rupta, ratacesc pe valurile vietii, pana se scufunda ca niste corabii zdrobite de stanci, in pierzarea vesnica. i, cu cat pacatul s-a inmultit mai mult in lume, cu atat mai mare este numarul celor ce traiesc si mor nefericiti, amenintand astfel nu numai viitorul trupesc, dar si pe cel sufletesc al popoarelor si al lumii in care traiesc.

In mijlocul unor astfel de jalnice stari insa, multumim lui Dumnezeu cu bucurie cand sufletele noastre se pot intoarce cu nadejde si cu dragoste ca spre un liman fericit spre insotirile binecuvantate unde mirii si nuntasii sunt niste copii ai lui Dumnezeu; unde nunta este un coltisor de rai; unde Domnul Hristos sta si petrece cu bucurie in mijlocul lor, binecuvantandu-i pe toti cei care asculta si pretuiesc Cuvantul Lui si Evanghelia Sa mai presus ca orice alt lucru de pe pamant.

De aceea, Ii multumim lui Dumnezeu si pentru aceasta nunta si ne rugam cu bucurie pentru toti cei care iau parte la ea. i, daca avem vreo urare a dragostei, vreo dorinta a inimii, vreo imbarbatare a credintei, vreun indemn al ravnei, vreo nazuinta a nadejdii, am dori ca, prin toate, sa va aducem aminte de niste adevaruri fara de care atat casnicia...