S-a întâmplat în 27 mai 1821, 27.V / 8.VI
S-a intamplat in 27 mai 1821, 27.
V / 8.
VI: Prin tradarea capitanilor sai, aflati in slujba eteristilor, Tudor Vladimirescu, organizatorul si conducatorul Revolutiei de la 1821 din Muntenia, este ucis langa Targoviste, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti; infruntarile armate dintre pandurii lui Tudor si otomani vor inceta spre sfarsitul lunii iulie. Miscarea lui Tudor []The post S-a intamplat in 27 mai 1821, 27.
V / 8.
VI appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 27 mai 1821, 27.
V / 8.
VI was first posted on mai 27, 2020 at 4:51 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 27 mai 1821, 27.
V / 8.
VI: Prin tradarea capitanilor sai, aflati in slujba eteristilor, Tudor Vladimirescu, organizatorul si conducatorul Revolutiei de la 1821 din Muntenia, este ucis langa Targoviste, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti; infruntarile armate dintre pandurii lui Tudor si otomani vor inceta spre sfarsitul lunii iulie. Miscarea lui Tudor Vladimirescu a tinut din ianuarie pana in mai, cand liderul revolutionarilor a fost ucis miseleste, ciopartit si aruncat in fantana. Care au fost cauzele precipitarii unei actiuni care se anunta de amploare si durata? Anul 1821 este plasat in plin Concert European . Acest concept a aparut dupa razboaiele napoleoniene. Marile Puteri doreau mentinerea situatiei existente prin inabusirea oricaror tentative de zdruncinare a sistemului politic si consultarea permanenta in chestiuni de politica externa. Termenul de Concert European sau Sistemul de la Viena vine de la asemanarea, destul de vaga, cu o orchestra in care niciun instrument nu canta mai tare ca altul pentru a se asigura armonia concertului. Statele care au initiat acest proiect erau: Prusia, Austria si Rusia, puteri care tineau sub stapanirea/influenta lor popoare (Austria si Rusia) sau formatiuni politice (Prusia in cadrul Confederatiei Germane). In ianuarie 1821 in zona Balcanilor izbucneste o rascoala a popoarelor asuprite de otomani. Lideri erau pe de o parte, Tudor Vladimirescu, capitan de panduri si locotenent in armata rusa decorat cu ordinul Sfantul Vladimir clasa a III-a ca urmare a meritelor din razboiul ruso-turc (1806-1812), iar pe de alta parte Alexandru Ipsilanti, general in armata tarista, seful Eteriei (Societatea prietenilor ) organizatie ce viza eliberarea Balcanilor, de fapt a Greciei, de sub stapanirea musulmana. Peste tot pe unde umbla, Alexandru Ipsilanti promite ca dupa izbucnirea rascoalei, armata rusa va veni in ajutor. Evenimentele se desfasoata altfel insa. Aflat la Congresul de la Laybach (azi Ljubljana, pe atunci parte din Austria) tarul Alexandru I, la presiunile celorlalti lideri, condamna pe 17 martie 1821 aceasta intreprindere. Marile Puteri erau constiente ca o astfel de miscare era favorabila Rusiei si nu puteau permite sporirea puterii Petersburgului. Jurnalul oficial austriac anunta ca seful Eteriei va fi scos din serviciuiul armatei Rusiei si i se face cunoscut ca majestatea sa imparatul dezaproba in chip formal intreprinderea sa si ca nu se va putea astepta niciodata la vreun ajutor din partea Rusiei . In ceea ce-l priveste pe Tudor, dezavuarea avusese loc mai devreme, in februarie, printr-un mesaj adresat de consulul general rus din Bucuresti. Mai mult, lui Tudor i s-a retras ordinul ostasesc primit din partea tarului. Vazand dezavuarea tarista, Tudor Vladimirescu, om cu un simt politic foarte bun isi da seama ca miscarea in forma ei de atunci nu avea cum sa reuseasca. Ea pornise ca o revolta a oprimatilor impotriva marilor capetenii bisericesti si politicesti . Repede acest conflict ar fi capatat aspectul unui razboi civil si ar fi oferit Portii un motiv de interventie. Datorita acestor fapte, pe 23 martie 1821, Tudor ajunge la o intelegere cu elementele progresiste ale conducerii Valahiei prin care el le garanta integritatea personala si a averii in timp ce vremelnica stapanire a tarii intelegea scopul pozitiv al actiunii lui Tudor si trecea la sustinerea activa a ei. Acum s-a produs o ruptura intre Tudor si oamenii sai care nu au inteles utilitatea compromisului. In plus, Tudor a vazut ca Eteria nu era o forta militara si politica pe care se putea baza. Peste tot prin Moldova pe unde umblasera eteristii facusera jafuri mai mari ca pe vremea fanariotilor.
Jafurile nu i-au indestulat si cand au ajuns in Bucuresti au cerut doua milioane de galbeni (unei vistierii sarace) pentru intretinera armatei. Mai mult ei nu erau interesati de soarta romanilor ci doar voiau sa-i utilizeze ca forta militara impotriva turcilor pentru a obtine independenta Greciei. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, puterea otomana a scazut cu fiecare an. Cu toate acestea nici la 1848 si nici la 1859 nu s-a putut scutura jugul turcesc, cu atat mai putin nu se putea la 1821. In toate proclamatiile, domnul Tudor insistase ca nu se ridicase impotiva Portii. Pe cand se fortifica la Cotroceni, liderul pandurilor a primit de la pasa de Giurgiu o scrisoare particulara, cu asigurarea ca sultanul e dispus a dezradacina abuzurile din Tara Romaneasca si a lua in seama dreptele sale cereri . Trimisul pasei comunicase in acelasi timp, in secret, lui Tudor ca turcii nadajduiesc in credinta si cooperarea lui pentru alungarea lui Ipsilanti din Tara Romaneasca .
Daca-i ajuta in acest scop cu credinta, sultanul il va face chiar domn peste Principat . Tudor, vazand obiectivele miscarii revolutionare atinse, a raspuns favorabil.
A continuat totusi lucrarile de fortificatie- trata deci cu arma in mana. Corespondenta este interceptata de eteristi si de aici lucrurile au mers spre pierzania lui Tudor. Grecii au stiut sa se foloseasca de un defect al lui Tudor. M. Cioranu, aghiotant al lui Vladimirescu ne spune care era acesta. Trebuie sa spunem adevarul: Tudor era un om sever si de multe ori si la mai multe imprejurari foarte crud . Tudor Vladimirescu dorea mentinerea ordinii in randul armatei sale si a integritatii propietatilor locuitorilor tarii. Astfel, la Bolintin Vale, Tudor a omorat chiar cu mana lui doi flacai panduri de douazeci de ani pentru ca luasera de la o casa de tarani doua valuri de panza. De la Bolintin la...
V / 8.
VI: Prin tradarea capitanilor sai, aflati in slujba eteristilor, Tudor Vladimirescu, organizatorul si conducatorul Revolutiei de la 1821 din Muntenia, este ucis langa Targoviste, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti; infruntarile armate dintre pandurii lui Tudor si otomani vor inceta spre sfarsitul lunii iulie. Miscarea lui Tudor []The post S-a intamplat in 27 mai 1821, 27.
V / 8.
VI appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 27 mai 1821, 27.
V / 8.
VI was first posted on mai 27, 2020 at 4:51 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 27 mai 1821, 27.
V / 8.
VI: Prin tradarea capitanilor sai, aflati in slujba eteristilor, Tudor Vladimirescu, organizatorul si conducatorul Revolutiei de la 1821 din Muntenia, este ucis langa Targoviste, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti; infruntarile armate dintre pandurii lui Tudor si otomani vor inceta spre sfarsitul lunii iulie. Miscarea lui Tudor Vladimirescu a tinut din ianuarie pana in mai, cand liderul revolutionarilor a fost ucis miseleste, ciopartit si aruncat in fantana. Care au fost cauzele precipitarii unei actiuni care se anunta de amploare si durata? Anul 1821 este plasat in plin Concert European . Acest concept a aparut dupa razboaiele napoleoniene. Marile Puteri doreau mentinerea situatiei existente prin inabusirea oricaror tentative de zdruncinare a sistemului politic si consultarea permanenta in chestiuni de politica externa. Termenul de Concert European sau Sistemul de la Viena vine de la asemanarea, destul de vaga, cu o orchestra in care niciun instrument nu canta mai tare ca altul pentru a se asigura armonia concertului. Statele care au initiat acest proiect erau: Prusia, Austria si Rusia, puteri care tineau sub stapanirea/influenta lor popoare (Austria si Rusia) sau formatiuni politice (Prusia in cadrul Confederatiei Germane). In ianuarie 1821 in zona Balcanilor izbucneste o rascoala a popoarelor asuprite de otomani. Lideri erau pe de o parte, Tudor Vladimirescu, capitan de panduri si locotenent in armata rusa decorat cu ordinul Sfantul Vladimir clasa a III-a ca urmare a meritelor din razboiul ruso-turc (1806-1812), iar pe de alta parte Alexandru Ipsilanti, general in armata tarista, seful Eteriei (Societatea prietenilor ) organizatie ce viza eliberarea Balcanilor, de fapt a Greciei, de sub stapanirea musulmana. Peste tot pe unde umbla, Alexandru Ipsilanti promite ca dupa izbucnirea rascoalei, armata rusa va veni in ajutor. Evenimentele se desfasoata altfel insa. Aflat la Congresul de la Laybach (azi Ljubljana, pe atunci parte din Austria) tarul Alexandru I, la presiunile celorlalti lideri, condamna pe 17 martie 1821 aceasta intreprindere. Marile Puteri erau constiente ca o astfel de miscare era favorabila Rusiei si nu puteau permite sporirea puterii Petersburgului. Jurnalul oficial austriac anunta ca seful Eteriei va fi scos din serviciuiul armatei Rusiei si i se face cunoscut ca majestatea sa imparatul dezaproba in chip formal intreprinderea sa si ca nu se va putea astepta niciodata la vreun ajutor din partea Rusiei . In ceea ce-l priveste pe Tudor, dezavuarea avusese loc mai devreme, in februarie, printr-un mesaj adresat de consulul general rus din Bucuresti. Mai mult, lui Tudor i s-a retras ordinul ostasesc primit din partea tarului. Vazand dezavuarea tarista, Tudor Vladimirescu, om cu un simt politic foarte bun isi da seama ca miscarea in forma ei de atunci nu avea cum sa reuseasca. Ea pornise ca o revolta a oprimatilor impotriva marilor capetenii bisericesti si politicesti . Repede acest conflict ar fi capatat aspectul unui razboi civil si ar fi oferit Portii un motiv de interventie. Datorita acestor fapte, pe 23 martie 1821, Tudor ajunge la o intelegere cu elementele progresiste ale conducerii Valahiei prin care el le garanta integritatea personala si a averii in timp ce vremelnica stapanire a tarii intelegea scopul pozitiv al actiunii lui Tudor si trecea la sustinerea activa a ei. Acum s-a produs o ruptura intre Tudor si oamenii sai care nu au inteles utilitatea compromisului. In plus, Tudor a vazut ca Eteria nu era o forta militara si politica pe care se putea baza. Peste tot prin Moldova pe unde umblasera eteristii facusera jafuri mai mari ca pe vremea fanariotilor.
Jafurile nu i-au indestulat si cand au ajuns in Bucuresti au cerut doua milioane de galbeni (unei vistierii sarace) pentru intretinera armatei. Mai mult ei nu erau interesati de soarta romanilor ci doar voiau sa-i utilizeze ca forta militara impotriva turcilor pentru a obtine independenta Greciei. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, puterea otomana a scazut cu fiecare an. Cu toate acestea nici la 1848 si nici la 1859 nu s-a putut scutura jugul turcesc, cu atat mai putin nu se putea la 1821. In toate proclamatiile, domnul Tudor insistase ca nu se ridicase impotiva Portii. Pe cand se fortifica la Cotroceni, liderul pandurilor a primit de la pasa de Giurgiu o scrisoare particulara, cu asigurarea ca sultanul e dispus a dezradacina abuzurile din Tara Romaneasca si a lua in seama dreptele sale cereri . Trimisul pasei comunicase in acelasi timp, in secret, lui Tudor ca turcii nadajduiesc in credinta si cooperarea lui pentru alungarea lui Ipsilanti din Tara Romaneasca .
Daca-i ajuta in acest scop cu credinta, sultanul il va face chiar domn peste Principat . Tudor, vazand obiectivele miscarii revolutionare atinse, a raspuns favorabil.
A continuat totusi lucrarile de fortificatie- trata deci cu arma in mana. Corespondenta este interceptata de eteristi si de aici lucrurile au mers spre pierzania lui Tudor. Grecii au stiut sa se foloseasca de un defect al lui Tudor. M. Cioranu, aghiotant al lui Vladimirescu ne spune care era acesta. Trebuie sa spunem adevarul: Tudor era un om sever si de multe ori si la mai multe imprejurari foarte crud . Tudor Vladimirescu dorea mentinerea ordinii in randul armatei sale si a integritatii propietatilor locuitorilor tarii. Astfel, la Bolintin Vale, Tudor a omorat chiar cu mana lui doi flacai panduri de douazeci de ani pentru ca luasera de la o casa de tarani doua valuri de panza. De la Bolintin la...
