In Numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Iubiti frati si scumpe surori, asa cum antevorbitorii mei toti au spus si au marturisit, sunteti scumpi si dragi. [Despre] acest cuvant nu mai incape indoiala, ca unii cu altii simtim la fel. Nu stiu de ce, aproape nu-mi explic nici eu, dar inima noastra, []In Numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Iubiti frati si scumpe surori, asa cum antevorbitorii mei toti au spus si au marturisit, sunteti scumpi si dragi. [Despre] acest cuvant nu mai incape indoiala, ca unii cu altii simtim la fel. Nu stiu de ce, aproape nu-mi explic nici eu, dar inima noastra, numai cand vedem fetele cunoscute, salta de bucurie si ne umple de o stare sufleteasca inalta, pe care n-o putem explica, n-o putem marturisi, n-o putem numi cu un nume. Doar inimile care simt reciproc a unuia si a altuia pot sa inteleaga acest gest de salut, de imbratisare si de sarut duhovnicesc cu cei cu care ne revedem in asemenea imprejurari.

Dragii mei frati, Cuvantul lui Dumnezeu, de la ora opt () de aseara, s-a tot vorbit, s-a tot spus, s-a tot marturisit. Celor care stati in picioare, care ati venit mai la urma, regretam ca nu va putem oferi la toti banci ca sa stati, sa nu fiti asa de obositi. Totusi va rugam in numele Domnului sa mai aveti putina rabdare, ca si pe fratii care vor mai urma la cuvant sa-i ascultati, ca fiecare a strans in tolba inimii cateva margaritare din Cuvantul lui Dumnezeu, pe care vor sa le imprastie si sa le prindeti si fratiile voastre, caci Cuvantul lui Dumnezeu este intr-adevar un margaritar.

Dragii mei frati, surori, tineri si batrani! Ma adresez tuturor cu cuvintele Parintelui Iosif, care a plecat din mijlocul nostru la 12 februarie si cu sase luni inainte de plecarea lui a spus: Dragii mei frati, sa nu va intristati ca clipa plecarii mele este aproape . El o simtea Doar sase luni au mai fost din septembrie si pana in februarie, cand el a plecat. Zicea: Eu ma voi bucura si dincolo de mormant cand voi veti avea Cuvantul lui Dumnezeu Biblia -, Cartea de cantari si, venind si la mormantul meu cand veti putea, si acolo Il veti marturisi pe Domnul .

Noi nu putem merge la mormantul lui in fiecare zi, nici in fiecare an chiar. Unii n-au fost niciodata si poate nici nu pot merge Dar sa stiti ca Parintele Iosif, cu duhul lui, este prezent in aceasta seara in mijlocul nostru. El este aici, se bucura dincolo de mormant de buna oranduiala, de dragostea frateasca, de ravna voastra si de jertfa pe care ati facut-o ca aceasta trambita de chemare a lui, [care] acum cincizeci si trei de ani a pornit pe meleagurile tarii, [sa se auda si acum]. El prin duhul a vazut ce vedeti fratiile voastre care sunteti aici prezenti. El se bucura de aceasta intalnire a noastra la un prilej de nunta duhovniceasca, fiindca el asta a visat-o in mintea si-n gandul, si-n sufletul lui. Asta a dorit-o el: ca romanul si crestinul sa se dezbaiere, sa se dezlege de carciuma si de toate nelegiuirile in care a trait, sa vina la picioarele Domnului Iisus si sa traiasca o viata cu El, asa cum noi incercam sa dam o pilda lumii de astazi, acelor oameni care n-au gustat cat este de bun Domnul; cat este de dulce Cuvantul lui Dumnezeu. Psalmistul spune: Mai dulce decat mierea, decat picurul din fagur este Cuvantul Tau in inima mea . Asa este, fratilor!Dovada [este] ca voi ati parasit casele, odihna, linistea, ati dat bani pe masina, pe tren, ati ostenit si ati venit aici. Pentru ce? N-ati venit sa mancati si sa beti. Ati venit sa va umpleti sufletele de Domnul Iisus. Voi acum sunteti scolarii Duhului Sfant, dragii mei, asa cum bine au spus vorbitorii dinaintea mea. Voi sunteti elevi noi in scoala cea noua biblica. Voi ati venit aici sa invatati inca o lectie pe care sa o dati si altora. Voi ati venit aici sa va insusiti cuvintele de aur ale Evangheliei. Voi ati venit aici sa va transformati, sa va faceti din draci, oameni, caci draci am fost. Caci ce erau aceia care erau in Maria Magdalena, care erau in indracitul din [Gadara]? Ce era acela care se bagase in Petru cand i-a spus Domnul: Inapoia Mea, satano , decat drac? Si Domnul Iisus a venit sa faca din draci ingeri, sfinti, oameni ai lui Dumnezeu, oameni din casa lui Dumnezeu. Daca vreo patima inca ne mai stapaneste, pe acest demon trebuie in seara aceasta sa-l aruncam si sa-i spunem: Ajunge cat ti-am facut voia! De acum inainte vreau sa fac voia lui Dumnezeu. De acum inainte trebuie sa-I slujesc lui Hristos. Inapoia mea, satano! .

Fratii mei si surorile mele, tineri si batrani, noi suntem acesti scolari. Unii cu perii albi, de douazeci, de treizeci de ani, de patruzeci de ani in aceasta Lucrare. Altii sunt numai de cinci, de zece, altii poate sunt numai de doi, trei, iar altii sunt in primul an. Slavit sa fie Domnul ca nu avem numai o clasa, ci sunt mai multe clase si elevii sunt toti intr-o scoala, incepand cu prima clasa si pana la ultima. () Dar ne bucuram cand elevii sunt harnici, staruitori in invatatura, nu sunt uituci. Din contra, isi noteaza lectiile si raspund la intrebarile profesorului. Dragii mei, profesorul nostru, Domnul nostru, Invatatorul nostru, Dascalul nostru este Domnul Iisus. Daca noi putem raspunde la toate intrebarile Lui (pe care le-au pus fratii mai inainte: daca suntem asa si-asa daca Domnul Iisus este cu mine cand eu ma duc in cutare loc), daca poti raspunde la toate intrebarile acestea, esti un elev sarguincios, vei primi o nota buna si vei promova clasa; si vei ajunge sa mostenesti viata vesnica pe care a fagaduit-o El. Dar daca te-ai culcat pe urechea ca esti ostas si ostasita, dar nu ti-ai invatat lectia, atunci te duci nepregatit, vei lua nota patru si chiar doi si unu, asa cum obisnuiesc profesorii la scoala sa dea.

Dragii mei, voi nu aveti de raspuns in fata unor oameni. Nu in fata noastra dati examenul, ci in fata lui Hristos, in fata lui Dumnezeu, in fata cugetului tau, atunci cand esti singur in camaruta ta si cand ti-ai aplecat genunchii smerit, ti-ai impreunat mainile si ti-ai ridicat inima si ochii catre Domnul. Si daca ai acolo si o icoana in fata, care iti aminteste de Hristos, de Maica Domnului, de Sfantul Gheorghe, de Sfantul Nicolae indiferent de care om al lui Dumnezeu, inseamna ca tu iti dai seama ca nu te inchini la un idol (cum spun sectarii ca aceea este un idol), ci icoana Il reprezinta pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Il reprezinta pe Tatal, Il reprezinta pe Duhul Sfant, o reprezinta pe Maica Domnului, ii reprezinta pe oamenii din casa lui Dumnezeu care au trait inaintea noastra o viata sfanta. Gresit interpreteaza domnii sectanti ca noi ne inchinam la idoli. Este o greseala enorma; ei nu stiu ce se cheama un idol. Inainte, cand se facea un idol (un vitel sau un chip oarecare), oamenii ziceau ca acela este Dumnezeu. Noi nu spunem ca icoana e Dumnezeu; noi spunem ca aceea ne aminteste de Dumnezeu: de Tatal, de Fiul, de Duhul Sfant. Ne aminteste de Maica Lui si de toti sfintii. Deci noi nu ne inchinam chipurilor cioplite, cum spun ei, ci ne inchinam lui Dumnezeu.

Dragii mei, ca sa nu lungesc vorbirea mea, vreau sa spun ca asa a pornit Lucrarea Oastei: cu semnul crucii, cu Biserica, cu preot, cu Tainele cele sapte care se marturisesc in Biserica si pe care le administreaza Biserica spre mantuirea noastra si aici am facut noi scoala aceasta. Parintele Iosif n-a fost decat un om al lui Dumnezeu care ne-a pus Biblia in mana, a improprietarit tara intreaga cu Biblii. Si noi aram astazi si semanam Cuvantul lui Dumnezeu in numele Domnului. Ceea ce vedeti fratiile voastre astazi este rodul ostenelilor, lacrimilor si sangelui pe care l-a varsat parintele pentru tara noastra, pentru neamul nostru, pentru fratii nostri care astazi au impanzit tara de la un capat la altul fara sa precupeteasca timpul, libertatea, banii, osteneala si toate jertfele. Acesta-i rodul mult dorit al sufletului lui. Si toti inaintasii nostri au calcat pe urmele acestea si toti cati vor urma de aici inainte tot asa trebuie sa calce: pe urmele parintilor nostri, ale inaintasilor nostri. Si numai asa vom corespunde cerintelor si dorintei acestui pastor prim statator care ne-a trasat o cale.

Dragi frati si surori, am sa citesc cateva lectii din cartea Parintelui Iosif, unde spune: Ai intrat in Oaste, frate? Vei primi indata atacul lui satan . Sa stiti ca noi, cand am intrat in Oaste, am declarat razboi satanei, diavolului si tuturor argatilor lui. A intra in Oastea Domnului inseamna a intra in razboi cu ispititorul diavol. Ai intrat in Oaste? Ai intrat cu adevarat in Oaste? Vei avea indata atacul lui satan. Ai intrat in Oaste? Apoi sa stii, dragul meu, ca s-a gatat cu linistea ta de mai inainte. Se vor pomi in contra ta hulele, batjocurile, prigoanele. Dar tu sa nu te miri de lucrul acesta si, mai ales, sa nu te sperii. Acest lucru trebuie sa se intample si e firesc sa se intample. Auziti cat de categoric spune Parintele Iosif? Trebuie luptele acestea, trebuie. Oare de ce? Pentru ca diavolul se vede in primejdie de a-si pierde un credincios. Pana cand omul petrece in faradelegi, are liniste . Diavolul nu se ocupa mai de aproape cu el, doarme diavolul linistit, stiindu-l cucerit pentru imparatia iadului. Dar indata ce omul incepe a se trezi la o viata noua, se trezeste si diavolul si misca toate mestesugurile lui, ca sa nu-si piarda credinciosul . Asa e si cu tine.

Aici voi spune o mica istorioara, pe care cei care ati citit-o o stiti, iar cei care nu, o aflati in seara aceasta.

Un drac somnoros dormea la poarta unei cetati. Dar in jurul unui credincios, al unui calugar care se lupta si se ruga zi si noapte, statea un regiment de draci. Si un sfant intreaba: Ce-i cu aceasta? Si raspunsul a fost urmatorul: Toti cei din cetate fac voia diavolului si el este sigur de aceasta; nu mai are grija sa privegheze. Cat despre cel credincios care se lupta sa iese din pacate si din patimi, tot iadul e contra lui, vine si-l ispiteste. Asa-i si cu tine. Fratele meu si sora mea, in timp ce mergeai la hora si mergeai la petreceri, si mergeai in lume si te distrai, nimeni nu-ti spunea o vorba; erai cel mai bun, erai un om de treaba, cea mai buna fata sau fecior. Dar din momentul in care te-ai hotarat sa intri in Oaste, sa fii de-acum un credincios, te si arata cu degetul: Vezi, asta-i pocaita. Il vezi pe asta? Asta-i pocait . Si indata incepe sa te vorbeasca de rau, indata incepe lupta impotriva ta. Ba chiar tatal tau si mama ta din casa [incep a-ti zice]: Da tu ai innebunit, mai? Da ce-i cu tine? Da esti tanar Da trebuie sa-ti traiesti viata Vai de mine, ma faci de rusine! . Cum spunea un frate: Cand m-am intors la Dumnezeu, parintii mei au inceput sa planga: Vai de mine, ca mi-am pierdut feciorul. Feciorul meu nu mai e in rand cu lumea. Ma face de ras, ma face de rusine . Si-l plangea biata mama pe feciorul care se pocaise. Iata niste lacrimi varsate zadarnic. Si ea, necunoscand faptul ca copilul ei a aflat adevarata cale, incepe sa-l prigoneasca. Ba am auzit chiar cum o mama si-a batut fiica, sa mearga la hora, sa mearga la joc, sa mearga la distractie, ca o face de rusine. Da unde te duci tu cu nebunii aceia, sa canti acolo? Da ce-i asta, sa-ti inchizi viata? D apoi o lume intreaga e asa Si cu lucruri de-acestea te prigonesc chiar ai tai din casa.

Indata ce omul incepe a trai o viata noua, se trezeste si diavolul si misca...