Dacã vei crede, vei vedea!
Iisus i-a zis: Nu ti-am spus c , dac vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu? O, cat de departe sunt gandurile lui Dumnezeu de gandurile oamenilor si felul Lui, de felul lor si c ile Lui, de c ile lor! Intr-adev r, asa cum este scris: cat este de departe r s ritul de apus si cerul de p mant, si []Iisus i-a zis: Nu ti-am spus c , dac vei crede,vei vedea slava lui Dumnezeu?O, cat de departe sunt gandurile lui Dumnezeu de gandurile oamenilor si felul Lui, de felul lor si c ile Lui, de c ile lor! Intr-adev r, asa cum este scris: cat este de departe r s ritul de apus si cerul de p mant, si pe cat de statornic r mane Domnul in felul Lui, in gandurile Lui si in c ile Sale sfinte, tot asa de neschimbati r man si bietii oameni, in gandurile si c ile cele insel toare si potrivnice fat de ale lui Dumnezeu.
Domnul Dumnezeu cere omului credinta, ca o conditie neap rat mai inainte, pentru ca omul apoi s ajung s vad . El vrea ca omul s cread in ce-i spune Cuvantul Lui.
Dar omul cere si el Domnului tot o conditie, ca mai intai s vad , apoi s ajung s cread .
S vad , mai intai au cerut ascult torii Domnului, in toate vremurile, c ci dac nu vedeau, nu puteau crede.
Semne au cerut si minuni, pentru c altfel nu puteau crede (Matei 12, 38; Marcu 8, 11; Ioan 6, 30; 1 Cor. 1, 22).
S vad mai intii, cereau batjocoritorii Domnului Iisus, si spuneau ei c apoi vor crede (Matei 27, 42).
S vad mai intai, a cerut apostolul S u Toma, si dup aceea va crede (Ioan 20, 25).
S vedem, mai intai, cerem noi mereu si mereu, punind conditie Domnului, pentru c pan nu vedem cu ochii nostri nu putem avea incredere, c ceea ce ni se spune este intocmai asa (Fap. Ap. 17, 11).
O, dac am putea noi asculta si am putea crede mai inaai noi, f r a cere, f r a pune conditie Domnului, cu cat ar fi mai bine, cu cat am fi mai fericiti!Dac am putea crede mai inaii noi pe Domnul, deplin si intotdeauna! Cu cat mai binecuvantate roade spre mantuire ar avea viata noastr si cu cat mai linistit ar fi tot drumul nostru c tre cer. Nu Domnul s asculte mai intai de noi, ci noi mai intai s ascult m de El.
Cand vom vedea noi oare, c a-L crede pe Dumnezeu este de mii de ori mai binecuvantat decat a pip i si a vedea. C simturile noastre trupesti ne pot insela, dar credinta in El, nu.
Veniti s ne aducem aminte de dragostea dintai si de zilele acelea fericite cand, dup ce am primit chemarea Domnului, in tot sufletul nostru nu mai exista nici o rezerv si nici o indoial , cu privire la nimic din ceea ce ne spunea Mantuitorul nostru Iisus Hristos si preaiubitii Lui, fratii si p rintii nostri duhovnicesti.
Atunci dragostea noastr avea atata credint incat n d jduia totul, suferea totul, acoperea totul si nu punea la indoial nimic.
De aceea am si v zut atat de mult, atat de frumos si atat de limpede voia lui Dumnezeu si minunile Lui, incat nu era nimic s ne mai nelinisteasc inima,...
Domnul Dumnezeu cere omului credinta, ca o conditie neap rat mai inainte, pentru ca omul apoi s ajung s vad . El vrea ca omul s cread in ce-i spune Cuvantul Lui.
Dar omul cere si el Domnului tot o conditie, ca mai intai s vad , apoi s ajung s cread .
S vad , mai intai au cerut ascult torii Domnului, in toate vremurile, c ci dac nu vedeau, nu puteau crede.
Semne au cerut si minuni, pentru c altfel nu puteau crede (Matei 12, 38; Marcu 8, 11; Ioan 6, 30; 1 Cor. 1, 22).
S vad mai intii, cereau batjocoritorii Domnului Iisus, si spuneau ei c apoi vor crede (Matei 27, 42).
S vad mai intai, a cerut apostolul S u Toma, si dup aceea va crede (Ioan 20, 25).
S vedem, mai intai, cerem noi mereu si mereu, punind conditie Domnului, pentru c pan nu vedem cu ochii nostri nu putem avea incredere, c ceea ce ni se spune este intocmai asa (Fap. Ap. 17, 11).
O, dac am putea noi asculta si am putea crede mai inaai noi, f r a cere, f r a pune conditie Domnului, cu cat ar fi mai bine, cu cat am fi mai fericiti!Dac am putea crede mai inaii noi pe Domnul, deplin si intotdeauna! Cu cat mai binecuvantate roade spre mantuire ar avea viata noastr si cu cat mai linistit ar fi tot drumul nostru c tre cer. Nu Domnul s asculte mai intai de noi, ci noi mai intai s ascult m de El.
Cand vom vedea noi oare, c a-L crede pe Dumnezeu este de mii de ori mai binecuvantat decat a pip i si a vedea. C simturile noastre trupesti ne pot insela, dar credinta in El, nu.
Veniti s ne aducem aminte de dragostea dintai si de zilele acelea fericite cand, dup ce am primit chemarea Domnului, in tot sufletul nostru nu mai exista nici o rezerv si nici o indoial , cu privire la nimic din ceea ce ne spunea Mantuitorul nostru Iisus Hristos si preaiubitii Lui, fratii si p rintii nostri duhovnicesti.
Atunci dragostea noastr avea atata credint incat n d jduia totul, suferea totul, acoperea totul si nu punea la indoial nimic.
De aceea am si v zut atat de mult, atat de frumos si atat de limpede voia lui Dumnezeu si minunile Lui, incat nu era nimic s ne mai nelinisteasc inima,...
