S-a întâmplat în 2 iulie 1504
S-a intamplat in 2 iulie 1504: A murit tefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Omagiat de straini, laudat de dusmani si pretuit de aliati, imaginea lui Stefan cel Mare a intrat in constiinta romanilor fiind una dintre cele mai luminoase figuri din Istoria Nationala. Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare (n. 1433, Borzesti []The post S-a intamplat in 2 iulie 1504 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 2 iulie 1504 was first posted on iulie 2, 2020 at 2:59 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 2 iulie 1504: A murit tefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Omagiat de straini, laudat de dusmani si pretuit de aliati, imaginea lui Stefan cel Mare a intrat in constiinta romanilor fiind una dintre cele mai luminoase figuri din Istoria Nationala. Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare (n. 1433, Borzesti d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504. A domnit 47 de ani, durata care nu a mai fost egalata in istoria Moldovei. In timpul sau, a dus lupte impotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei si Regatul Ungariei. Biserici si manastiri construite in timpul domniei sale sunt astazi pe lista locurilor din patrimoniul mondial. In vara lui 1504 Stefan domnea de peste 47 de ani si de 42 tot schiopata. In 1462, la primul asediu al Chiliei, era ranit de un glonte genovez. In 1475 cere un medic de la Venetia, dar nu stim daca l-a primit. Constatam ca nici la 1502 rana nu se inchisese cum trebuie. In ciuda faptului ca din 1502 venise Matei Mauriano, un priceput medic venetian, situatia nu se imbunatateste. Pe 9 decembrie 1502 pleaca o scrisoare catre dogele Leonardo prin care acesta este rugat sa permita venetianului Dimitrie Purcivi a se intoarce cat mai repede in Moldova cu doctoriile prescrise pentru domn. Mauriano moare insa in 1503, inainte de 24 iulie, cand Stefan trimite o noua scrisoare dogelui Leonardo, prin postelnicul Teodor, solicitand alt medic. Aflam cu acest prilej ca din cauza podagrei domnul nu isi mai putea misca mainile si picioarele. In urma acestei scrisori e trimis medicul Ieronim da Cesena. Plecarea lui are loc pe 2 ianuarie 1504. Intre timp boala se agravase. Pe 9 noiembrie 1503 regele Vladislav al Ungariei scria dogelui: Domnul Moldovei e chinuit de o boala lunga si a ajuns la grele batranete . O data cu Ieronim, vine de la Buda si un alt doctor, Leonard de Massari. La Suceava deja se afla un medic evreu, trimis de hanul tataresc si un altul din Nurnberg, Ioan Klingensporn. La 30 iunie 1504, dupa ce a fost consultat de acesti medici, numiti in actele vremii barbieri (in evul mediu barbierii jucau rol de chirurgi, insotind mereu armatele aflate in campanie), se ia hotararea arderii ranilor de la picioare cu fier rosu. Operatia n-a ajutat la nimic, iar voievodul a fost chinuit degeaba. Dandu-si seama ca sfarsitul e aproape, Stefan a tinut sa hotarasca insusi succesiunea la tron. Boierii se impartisera in doua tabere: una il sustinea pe Bogdan Vlad fiul domnitorului, acesta fiind dorit si de Stefan cel Mare si de regele Ungariei- iar cealalta il sustinea pe un alt fiu, se pare Stefan, aflat la curtea sultanului. Pentru a curma orice discutie si a-si impune vointa, batranul voievod da porunca sa fie dus la locul unde se tinea adunarea boierilor si acolo pune sa fie taiate capetele sefilor celor doua tabere. Prin acest gest de suprema autoritate, domnitorul il impune ca succesor pe Bogdan Vlad. La putin timp dupa aceea, in data de 2 iulie 1504, la ora patru dupa-amiaza, Stefan ce Mare intra in legenda. Voievodul isi pregatise din vreme mormantul la manastirea Putna. Pe lespedea de marmura...
S-a intamplat in 2 iulie 1504 was first posted on iulie 2, 2020 at 2:59 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 2 iulie 1504: A murit tefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Omagiat de straini, laudat de dusmani si pretuit de aliati, imaginea lui Stefan cel Mare a intrat in constiinta romanilor fiind una dintre cele mai luminoase figuri din Istoria Nationala. Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare (n. 1433, Borzesti d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504. A domnit 47 de ani, durata care nu a mai fost egalata in istoria Moldovei. In timpul sau, a dus lupte impotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei si Regatul Ungariei. Biserici si manastiri construite in timpul domniei sale sunt astazi pe lista locurilor din patrimoniul mondial. In vara lui 1504 Stefan domnea de peste 47 de ani si de 42 tot schiopata. In 1462, la primul asediu al Chiliei, era ranit de un glonte genovez. In 1475 cere un medic de la Venetia, dar nu stim daca l-a primit. Constatam ca nici la 1502 rana nu se inchisese cum trebuie. In ciuda faptului ca din 1502 venise Matei Mauriano, un priceput medic venetian, situatia nu se imbunatateste. Pe 9 decembrie 1502 pleaca o scrisoare catre dogele Leonardo prin care acesta este rugat sa permita venetianului Dimitrie Purcivi a se intoarce cat mai repede in Moldova cu doctoriile prescrise pentru domn. Mauriano moare insa in 1503, inainte de 24 iulie, cand Stefan trimite o noua scrisoare dogelui Leonardo, prin postelnicul Teodor, solicitand alt medic. Aflam cu acest prilej ca din cauza podagrei domnul nu isi mai putea misca mainile si picioarele. In urma acestei scrisori e trimis medicul Ieronim da Cesena. Plecarea lui are loc pe 2 ianuarie 1504. Intre timp boala se agravase. Pe 9 noiembrie 1503 regele Vladislav al Ungariei scria dogelui: Domnul Moldovei e chinuit de o boala lunga si a ajuns la grele batranete . O data cu Ieronim, vine de la Buda si un alt doctor, Leonard de Massari. La Suceava deja se afla un medic evreu, trimis de hanul tataresc si un altul din Nurnberg, Ioan Klingensporn. La 30 iunie 1504, dupa ce a fost consultat de acesti medici, numiti in actele vremii barbieri (in evul mediu barbierii jucau rol de chirurgi, insotind mereu armatele aflate in campanie), se ia hotararea arderii ranilor de la picioare cu fier rosu. Operatia n-a ajutat la nimic, iar voievodul a fost chinuit degeaba. Dandu-si seama ca sfarsitul e aproape, Stefan a tinut sa hotarasca insusi succesiunea la tron. Boierii se impartisera in doua tabere: una il sustinea pe Bogdan Vlad fiul domnitorului, acesta fiind dorit si de Stefan cel Mare si de regele Ungariei- iar cealalta il sustinea pe un alt fiu, se pare Stefan, aflat la curtea sultanului. Pentru a curma orice discutie si a-si impune vointa, batranul voievod da porunca sa fie dus la locul unde se tinea adunarea boierilor si acolo pune sa fie taiate capetele sefilor celor doua tabere. Prin acest gest de suprema autoritate, domnitorul il impune ca succesor pe Bogdan Vlad. La putin timp dupa aceea, in data de 2 iulie 1504, la ora patru dupa-amiaza, Stefan ce Mare intra in legenda. Voievodul isi pregatise din vreme mormantul la manastirea Putna. Pe lespedea de marmura...
