Sfinții români și specificul Ortodoxiei
In Sfanta Scriptur se vorbeste mult despre sfintenie, de aceea crestinii de toate orient rile vorbesc mult despre aceast insusire. Dar sfintenia nu este inteleas la fel de toti. Protestantii si cei asemenea lor inteleg sfintenia numai in sens pur moral, sentimental si pietist. In Biserica Ortodox , unde s-au pus totdeauna in lumin etapele vietii duhovnicesti, []In Sfanta Scriptur se vorbeste mult despre sfintenie, de aceea crestinii de toate orient rile vorbesc mult despre aceast insusire. Dar sfintenia nu este inteleas la fel de toti. Protestantii si cei asemenea lor inteleg sfintenia numai in sens pur moral, sentimental si pietist. In Biserica Ortodox , unde s-au pus totdeauna in lumin etapele vietii duhovnicesti, sfintenia ins si are un sens inconfundabil. Si care sunt aceste etape duhovnicesti? Ele sunt: cur tirea, iluminarea si indumnezeirea.
Despre moral si lupta cu p catul se vorbeste mai mult in prima etap , adic in etapa cur tirii, iar pentru urm toarele etape se vorbeste despre rug ciunea mintii, adic rug ciunea neincetat , despre smerita cugetare, despre dragostea care nu caut ale sale si despre vederea slavei lui Dumnezeu in mod sensibil, asa cum au v zut-o ucenicii pe Tabor. Asadar, morala, desi este important , ea nu este un scop in sine, ci este numai premisa ilumin rii si a indumnezeirii. F r indoial c omul moralizat si evanghelizat este mai bun decat ceilalti, dar un astfel de om, care nu are perspectiva indumnezeirii, r mane satisf cut pe prima treapt , cea a cur tirii. Sfintii au dep sit aceast ispit .
Toti sfintii au avut totdeauna aceast intelegere important . De aceea, oricat de pretioas ar fi fost lucrarea de evanghelizare si de moralizare in popor, ea nu a fost niciodat izolat , ci a fost dublat de o intens lucrare ascetic si sacramental . De aceea, sfintii care au f cut o lucrare de innoire mai restrans sau mai larg , au pus ca temei si baz o Biseric in care cele sapte Laude si Sfanta Liturghie se s varseau zilnic. Pornind de la un astfel de nucleu care, de cele mai multe ori, a luat forma unei comunit ti monahale, au influentat pozitiv si pe credinciosii mireni. Asa, de pild , s-a intamplat in Viata Sfintilor: Nicodim de la Tismana, Paisie Velicicovski, Gheorghe si Calinic de la Cernica, ins si in viata unor...
Despre moral si lupta cu p catul se vorbeste mai mult in prima etap , adic in etapa cur tirii, iar pentru urm toarele etape se vorbeste despre rug ciunea mintii, adic rug ciunea neincetat , despre smerita cugetare, despre dragostea care nu caut ale sale si despre vederea slavei lui Dumnezeu in mod sensibil, asa cum au v zut-o ucenicii pe Tabor. Asadar, morala, desi este important , ea nu este un scop in sine, ci este numai premisa ilumin rii si a indumnezeirii. F r indoial c omul moralizat si evanghelizat este mai bun decat ceilalti, dar un astfel de om, care nu are perspectiva indumnezeirii, r mane satisf cut pe prima treapt , cea a cur tirii. Sfintii au dep sit aceast ispit .
Toti sfintii au avut totdeauna aceast intelegere important . De aceea, oricat de pretioas ar fi fost lucrarea de evanghelizare si de moralizare in popor, ea nu a fost niciodat izolat , ci a fost dublat de o intens lucrare ascetic si sacramental . De aceea, sfintii care au f cut o lucrare de innoire mai restrans sau mai larg , au pus ca temei si baz o Biseric in care cele sapte Laude si Sfanta Liturghie se s varseau zilnic. Pornind de la un astfel de nucleu care, de cele mai multe ori, a luat forma unei comunit ti monahale, au influentat pozitiv si pe credinciosii mireni. Asa, de pild , s-a intamplat in Viata Sfintilor: Nicodim de la Tismana, Paisie Velicicovski, Gheorghe si Calinic de la Cernica, ins si in viata unor...
