S-a întâmplat în 12 iulie 1991
Domnitorul erban Cantacuzino (1678 1688) a ridicat, intre 1679 1681, la vest de orasul Bucuresti, cea mai importanta ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. In cadrul acestuia se remarcau biserica Adormirea Maicii Domnului asemanatoare tipologic bisericii episcopale din []The post S-a intamplat in 12 iulie 1991 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 12 iulie 1991 was first posted on iulie 12, 2020 at 6:13 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 iulie 1991: Palatul Cotroceni a devenit Muzeu National sub patronajul Ministerului Culturii.
Domnitorul erban Cantacuzino (1678 1688) a ridicat, intre 1679 1681, la vest de orasul Bucuresti, cea mai importanta ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. In cadrul acestuia se remarcau biserica Adormirea Maicii Domnului asemanatoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges precum si grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc specific civilizatiei occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaste cateva momente de referinta: primul este legat de numele ctitorului erban Cantacuzino (1678-1688); al doilea dateaza din perioada domniei lui Barbu Dimitrie tirbei (1849 1853,1854 1856) care, in 1852, il reface si modernizeaza, infiinteaza gradina de la Cotroceni (una dintre marile gradini ale Capitalei); urmeaza edificarea palatului princiar (1893 1895), de catre arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorita rezistentei scazute a palatului, dupa cutremurul din 1977 va urma o noua etapa, cand s-a refacut in mare parte palatul, spre deosebire de constructiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat si o aripa noua, care adaposteste sediul Presedintiei Romaniei. Daca de-a lungul vremii Cotrocenii au servit drept resedinta domneasca, din 1895, noul palat, ridicat de statul roman, era destinat printului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Dupa Marea Unire, palatul a cunoscut modificari si adaugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Printesa si, ulterior regina Maria a lasat la Cotroceni o amprenta inconfundabila, personalizare care poarta pecetea spiritului sau cu inclinatii vadit artistice. Ansamblul Cotroceni este un caz unic in cuprinsul urbei bucurestene (dar si la nivelul teritoriului national) in ceea ce priveste multitudinea partilor sale componente, variate din punct de vedere al functionalitatii si destinatiei. Unicitatea sa este reflectata si de faptul ca, de-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni integra constructii cu caracter laic de o mare varietate (palatul domnesc transformat ulterior intr-unul nou, destinat mostenitorului tronului Romaniei, vechile pivnite domnesti existente si astazi, pavilionul sau foisorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casa gradinarului, serele, Azilul Elena Doamna), militar (obahta corpul de garda), ecleziastic (manastirea: chiliile, cuhniile, trapeza sala de mese, clopotnita, biserica piesa centrala, casele egumenesti, capela azilului pictata de Gh. Tattarescu), feroviar (gara regala), exotic (casa amerindiana aflata in parcul palatului), monumente funerare (al micutei principese Maria, ale sotilor Davila),...