S-a întâmplat în 30 iulie 1625
S-a intamplat in 30 iulie 1625 was first posted on iulie 30, 2020 at 2:08 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 iulie 1625 A iesit de sub tipar cea dintai carte a tiparnitei romanesti de la Campulung, Molitvelnicul slavonesc . Campulung Muscel, judetul Arges, este orasul cu cele mai multe biserici raportat la numarul de locuitori, fiecare dintre ele impresionand prin vechime, arhitectura sau pictura. Un loc aparte il ocupa Manastirea Negru Voda, loc unde a functionat tiparnita, veche ctitorie domneasca a carei istorie incepe in secolul al XIII-lea, legandu-se de insasi intemeierea orasului. Monumentul arhitectural este un autentic martor al evlaviei vechilor domnitori, o prezenta vie si permanenta in viata orasului. Numele ei se leaga de legenda intaiului descalecator in ara Romaneasca, Radu Negru Voda, care a plecat din tinuturile Amlasului si Fagarasului si a intemeiat in tinutul dintre Carpati si Dunare ara Romaneasca. Potrivit traditiei, el a intemeiat la 1215 prima biserica de aici. Dincolo de legenda si mit cu privire la persoana lui Negru Voda, realitatea istorica a bisericii care dainuieste peste veacuri este o marturie de netagaduit a evlaviei crestine si a dragostei fata de Hristos. Iar aceasta evlavie si acest dor de desavarsire au fost cultivate permanent de-a lungul timpului in manastire, obstea de monahi ce a vietuit in aceasta fortareata duhovniceasca rugandu-se si nevoindu-se necontenit pentru mantuirea lor si a semenilor si pentru propasirea culturala a romanilor. La vreo 50 de ani de la intaia carte scoasa de Gutenberg (Biblia, in latina, din 1456), in ara Romaneasca calugarul vlah muntenegrean Macarie tipareste la Manastirea Dealu (dupa altii, la Targoviste) in nov. 1508, Liturghierul slav. De retinut ca lui Radu cel Mare (decedat ceva mai devreme, in apr. 1508) i se datoreste introducerea tiparului la noi. Urmeaza Octoihul Osmoglasnicul (in 1510), in slava medio-bulgara, iar peste doi ani Tetraevanghelul; s-a reeditat ulterior (Sibiu 1546, Belgrad 1552 si 1562, Brasov 1562, 1579 si 1583). Tiparul macarian este insemnat si pentru ornamentatia sa, foarte apropiata de aceea a unor manuscrise moldovenesti. Tipariturile macariene au un aspect grafic de lux, litere mari, randuri drepte, frontispicii maiestuoase; cerneala e neagra si rosie. Cele trei volume cultice, publicate de Macarie, s-au raspandit nu doar in ara Romaneasca, ci si in Peninsula balcanica, ceea ce confirma prestigiul culturii romanesti care iradia de la noi inspre neamurile invecinate din Balcani. Intrerupta dupa 1512, munca tipografica s-a reluat in 1545, sub Radu Paisie, cu ajutorul lui Dimitrie Liubavici, mester sarb.
Folosind matritele aduse de acesta de la Gorajde, ieromonahul Moise de la Deciani (tot sarb) dadea la lumina la Targoviste un Molitfelnic slavon. Pe urma, la fel la Targoviste, se mai imprima in 1547 un Apostol tot slavon (in doua editii, din care una pentru Moldova); in total s-au tiparit cinci carti. D. Liubavici a fost ajutat in activitate si de doi ucenici romani, Oprea si Petru. In aceeasi vreme, un roman numit Filip Moldoveanul (Philippus Pictor sau Maler ) scotea la Sibiu Tetraevanghelul slavon (in anul 1546), ce continea si stema Moldovei alaturi de ca sibiana, ca marturie a obarsiei sale moldovene; e vorba de o retiparire a cartii macariene din 1512. Este o lucrare ornata cu xilogravuri remarcabile.
Ceva mai tarziu, acelasi Filip edita Evangheliarul slavo-roman (1551-53), intaiul text romanesc tiparit care s-a pastrat. Dar o importanta aparte a avut-o...