S-a intamplat in 3 august 1919: In timp ce in Europa incepuse reconstructia dupa primul razboi mondial, Romania a mai avut de dus un razboi cu Ungaria bolsevica. Pe 3 august trupele romanesti intrau in Budapesta La 3 august 1919, patru escadroane de rosiori din Brigada 4 Rosiori, comandate de colonelul Rusescu, au pornit spre []The post S-a intamplat in 3 august 1919 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 3 august 1919 was first posted on august 3, 2020 at 6:07 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 3 august 1919: In timp ce in Europa incepuse reconstructia dupa primul razboi mondial, Romania a mai avut de dus un razboi cu Ungaria bolsevica. Pe 3 august trupele romanesti intrau in Budapesta La 3 august 1919, patru escadroane de rosiori din Brigada 4 Rosiori, comandate de colonelul Rusescu, au pornit spre Budapesta unde au ajuns spre seara. Istoriografia a consemnat data eliberarii Budapestei de bolsevism ca fiind 4 august 1919, ziua in care generalul Mardarescu a primit defilarea trupelor romane in capitala Ungariei. Proclamarea Republicii Sovietice a Sfaturilor in Ungaria, la 21 martie 1919, si salutarea cu entuziasm a noii oranduiri de catre Lenin au nelinistit Puterile Aliate; intr-o Europa suferinda dupa patru ani de conflict devastator, bolsevismul era privit ca o reala amenintare pentru batranul continent.

Dupa esuarea tratativelor dintre aliati si guvernul Bela Kun, armata maghiara a atacat violent trupele romane in muntii Apuseni in noaptea de 15-16 aprilie 1919, actiune urmata aproape imediat de contraofensiva armatei romane. In fata celor aproximativ aproximativ 60.000 de soldati maghiari se gaseau 6 divizii romanesti de infanterie si 3 brigazi de cavalerie, in total circa 64.000 de ostasi. In doar cinci zile de operatii, armata romana a pus stapanire pe marile centre Satu Mare Carei Oradea Salonta. Linia frontului se intindea la nord pana la Tisa, iar spre sud pana la Mures. Informatiile existente ulterior aratau ca, dupa ocuparea aliniamentului stabilit la Conferinta de Pace de la Paris, inamicul isi concentrase fortele la nord de Debretin. In consecinta, Marele Cartier General a intervenit pe langa Comandamentul armatei aliate de Orient sa aprobe inaintarea trupelor romane pana la Tisa. Dupa ce trupele romane au atins acest aliniament pana la 1 mai, Inaltul Comandament Ungar a planificat o ofensiva pe scara larga cu trecerea Tisei in mai multe sectoare cu trei grupuri de asalt, cu o eventuala jonctiune cu trupele bolsevice din Ucraina. Ofensiva armatei maghiare a inceput in ziua de 20 iulie 1919, dupa o puternica pregatire de artilerie, lovitura principala fiind data pe directia Szolnok, in centru, cu doua atacuri secundare in flanc. Sub puternica presiune a inamicului, trupele romane de acoperire s-au retras, doua regimente maghiare reusind sa treaca Tisa si sa consolideze un cap de pod. Marele Cartier General a decis sa declanseze ofensiva odata cu fortarea din miscare a raului Tisa prin ruperea apararii de pe malul drept al raului si cu inaintarea cu lovitura principala pe directia Szolnok-Budapesta. Incepand cu 27 iulie 1919, primele trupe romane au trecut Tisa si au realizat capede de pod. Armata Romana a angajat in operatia ofensiva 119 batalioane, 6 escadroane, 98 baterii de artilerie, cu un total de aproximativ 120.000 de oameni. Pana la 2 august 1919, apararea fortelor maghiare a fost dezorganizata, astfel ca majoritatea diviziilor romane se aflau la vest de aliniamentul raului Tisa. Corpul 1 Armata ungar a fost scos din lupta, iar comandamentul lui s-a predat. Ofensiva a demonstrat ca armata romana reusise sa-si dezvolte o capacitate de lupta remarcabila. Conceptia operativa, logistica, cooperarea inter-arme au functionat foarte bine, dublate de un moral excelent dat de contextul general european, la care s-a adaugat aportul unor ofiteri romani din fosta armata austro-ungara, care au impresionat prin profesionalismul si eroismul lor si care vor ajunge sa ocupe functii importante in organismul militar interbelic si in anii celui de-al doilea razboi mondial. Actiunile armatei romane din 1919 au sprijinit deciziile luate de Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, au dovedit, daca mai era nevoie, rolul esential al armatei in faurirea statului national unitar roman. La 3 august, trupele romane au dezvoltat cu succes ofensiva spre capitala Ungariei, astfel ca primele escadroane din brigada de rosiori, conduse de colonelul Gheorghe Rusescu, au intrat fara lupta in Budapesta. Episodul ocuparii Budapestei apare si in lucrarea lui Constantin Kiritescu, (Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei (1916-1919) ), una dintre cele mai complete relatari ale razboiului nostru dintre 1916 -1919. In fapt, prima unitate romaneasca care a patruns in Budapesta a fost cea a colonelului (ulterior general) Gheorghe Rusescu in seara zilei de 3 august. Generalul Mardarescu a vrut sa se intre pe 4 august, fix de ziua sa de nastere, ca un cadou pe care dorea sa si-l ofere dar Rusescu a profitat de o ocazie pe care nu putea sa o refuze, din considerente strict tacticeIntr-adevar, in Jurnalul de operatiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania apare actiunea de ocupare din 3 august seara a colonelului Rusescu dar si data oficiala de 4 august, la presiunea generalului Mardarescu A doua zi,pe 4 august, la ora optsprezece, aflat in centrul bulevardului Andr ssy din Budapesta, comandantul armatei romane ce operase in Ungaria, Mardarescu, a primit defilarea militarilor romani din compunerea Diviziei 1 Vanatori.

Actiunea pe cont propriu a colonelului Rusescu nu i-a convenit generalului Mardarescu. Acesta a luat masuri disciplinare impotriva ofiterului care indraznise sa ii stirbeasca din aureola victoriei totale. Istoricii contemporani i-au sarit in ajutor, inregistrand data de 4 si nu de 3 ca data a ocuparii capitalei ungare, actiunea din 3 august fiind tratata cu discretie. Generalul Mardarescu a devenit ulterior ministru de razboi A fost singura capitala inamica ocupata de un stat din Antanta in cursul primului razboi mondial, considerand razboiul romano-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau consecinta imediata a lui. Meritul armatei romane este imens, tinand cont ca in toata istoria moderna, Romania a dus razboi doar in coalitie, aceasta actiune militara fiind singura in care Romania a actionat singura, fara aportul aliatilor. Deoarece atat trupele franco-sarbe din sud, cat si cele cehoslovace, s-au miscat mult mai tarziu si fara lupte, doar ocupand zone de securitate in Ungaria, dupa ce armata bolsevica a fost zdrobita de cea romana. Cu atat mai importanta apare victoria romaneasca, cu cat Romania, in acea perioada, ducea un razboi pe doua fronturi, al doilea front fiind in est, pe linia Nistrului, impotriva bandelor bolsevice ce faceau dese incursiuni in Basarabia, incercand sa rascoale populatia si sa reia teritoriul dintre Prut si Nistru in marea familie sovietica , asa cum vor face cu Ucraina si Georgia in anii 1920. La intrarea trupelor romane in Budapesta, care la acea data avea in jurul a 1,6 milioane de locuitori, populatia era o masa amortita de suflete din cauza suferintelor la care fusese supusa de regimul bolsevic. La defilarea trupelor romane pe Bulevardul Andr ssy, in ziua de 4 august, in toate partile se vedeau copii, tineri si batrani, barbati si femei agitand batiste albe si plangand chiar, la ideea ca au fost salvati de teroarea bolsevica. Puteti citi aici o mica parte din memoriul generalului Gheorghe Rusescu, cel ce a intrat primul in Budapesta, in 3 august 1919,insemnari publicate de Cristian Negrea din Baia Mare, la Editura Marist: 3 August. In darea ordinului de operatiuni am fost ghidat de ordinul Diviziei II cavalerie care imi facea cunoscut ca inca din data de 2 August sunt pus sub ordinele Diviziei VI-a.

Astfel, potrivit situatiei, am prevazut ca Reg. 11 cu cinci escadroane, o sectie de artilerie si doua grupuri de de mitraliere sa termine operatiunile la Czegled si spre Sud. Reg 6 sa lase un escadron si doua plutoane pentru paza prizonierilor si a intreg materialului de la Czegled la Alberty, iar cu restul de trei escadroane si doua plutoane; o secie de artilerie si doua grupe de mitraliere, sub conducerea mea directa, sa ma indrept spre Buda-Pesta. Pe la orele 9 dimineata (3 August) cand miscarea se incepea deja, primesc, la Alberty, ordinul Diviziei VI-a prin care se ordona ca brigada IV sa actioneze in directia Czegled-Kecks-kemet pentru a termina incercuirea inamicului la Sud.

Fara cea mai mica ezitare si fara a-mi trece prin gand ca pot comite cea mai mica calcare de ordine, mentin ordinul de operatiune dat, punand in vederea regimentului 11 a executa singur si in intregime, spre sud, ordinul Diviziei VI-a, pe care i-l alatur in original, aceasta din judecarea situatiunii reale.

Astfel daca as fi reversat...