S-a întâmplat în 6 august…
S-a intamplat in 6 august Ziua Hiroshima Ziua mondiala a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (la 6.
VIII.1945 SUA au lansat prima bomba atomica din istorie asupra orasului japonez Hiroshima); este o zi de rugaciune in memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima si Nagasaki (9.
VIII.1945). 1413: Mircea cel Batran da, din Campulung, []The post S-a intamplat in 6 august appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 6 august was first posted on august 6, 2020 at 7:50 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 6 august Ziua Hiroshima Ziua mondiala a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (la 6.
VIII.1945 SUA au lansat prima bomba atomica din istorie asupra orasului japonez Hiroshima); este o zi de rugaciune in memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima si Nagasaki (9.
VIII.1945). 1413: Mircea cel Batran da, din Campulung, un privilegiu comercial brasovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a marfurilor in si prin ara Romaneasca; textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelasi an si redactat in latina, mentioneaza si ara Barsei; acest act, acordat de domnul roman la cererea lui Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, si a lui Mihail, comitele secuilor, era o reinnoire a privilegiilor avantajoase pentru negustorii brasoveni acordate de inaintasii sai. 1484: Incepe asediul cetatii Chilia, in timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea in Moldova (iunie august 1484); dupa opt zile, cetatea este cucerita de invadatori (la 14 august) si devine raia turceasca. 1637: A murit dramaturgul englez Ben Jonson, prieten cu Shakespeare (n. 1572). 1651: S-a nascut Fran ois F nelon, prelat catolic si scriitor francez, precursor al filosofilor Luminilor (m. 1715). -1660, 6/7: A murit pictorul spaniol Diego (Rodriguez de Silva) Vel zquez; unul din cei mai cunoscuti pictori spanioli din sec. XVII-lea; reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat in special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei; in acelasi timp, Vel zquez este creatorul unei noi viziuni si al unui nou mod de zugravire a naturii; acest lucru a determinat ca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresionistilor sa valorifice in pictura lor mostenirea lui Vel zquez (botezat la 6.
VI.1599). 1776: S-a nascut chimistul si medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul si rodiul in 1803 (m. 1828). 1791: Inaugurarea Portii Brandenburg, celebru monument din Berlin. 1863: La Londra a intrat in functiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu lungimea de 6,3 kilometri. Tractiunea era realizata cu o masina cu abur. 1867: S-a infiintat Biblioteca Academiei Romane. Biblioteca nationala, colectiile sale au o structura enciclopedica, incepand cu cele mai vechi texte in limba romana sau in limbile de cancelarie si cult care au circulat in interioriul spatiului romanesc, pana la ultimele publicatii de orice tip si pe orice suport. Biblioteca Academiei Romane este ctitoria mai multor generatii de carturari care, prin donatii si o intensa politica de achizitii, au contribuit la propasirea ei. Beneficiara a Depozitului Legal din 1885, are in atributiile sale publicarea bibliografiei retrospective a cartii si periodicelor romanesti, precum si a unor bibliografii speciale, cum ar fi Bibliografia Mihai Eminescu sau Bibliografia Razboiului de Independenta, servind documentarea si cercetarea asupra stiintei si culturii romane.
Fondurile sale se cifreaza la peste 14 milioane de unitati, dintre care 3.600.000 monografii si 5.300.000 publicatii seriale.
Colectiile speciale, aflate in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane, ii asigura acesteia un loc de frunte printre institutiile de acest fel din Romania. Dintre ele, colectia de manuscrise este cea mai bogata din tara, iar colectiile Cabinetului de Stampe, cele ale Cabinetului de Numismatica, ale Cabinetului de Muzica si ale Cabinetului de Harti sunt adevarate puncte de referinta in domeniu. Biblioteca Academiei efectueaza schimburi de publicatii cu alte academii, institutii stiintifice, de invatamant superior si biblioteci din strainatate si coordoneaza activitatea schimbului de publicatii a altor unitati ale Academiei Romane, fiind in acelasi timp nucleul unei vaste retele formata din bibliotecile filialelor Academiei Romane si ale institutelor de cercetare ale acesteia. De asemenea, Biblioteca Academiei Romane este biblioteca depozitara a publicatiilor ONU.
Pentru mentinerea la zi a colectiilor sale si pentru a raspunde necesitatilor unei biblioteci moderne, Biblioteca Academiei Romane si-a axat politica de achizitii a publicatiilor straine nu numai pe achizitii directe ci, in primul rand, pe schimbul international. In acelasi timp, legatele si donatiile unor mari personalitati au constituit o importanta sursa de imbogatire a fondurilor bibliotecii.
Primele volume manuscrise intrate in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane provin din donatii si legate, din ce in ce mai frecvente dupa 1870. Prima donatie a fost colectia de manuscrise si carti vechi a lui Dionisie Romano, episcop de Buzau, daruita Academiei Romane in 1873.
La aceasta s-a adaugat, in 1876, donatia, facuta de Ion Ghica, a manuscriselor istoricului si revolutionarului Nicolae Balcescu urmata apoi de aceea a bibliofilului moldovean Dimitrie C. Sturdza-Scheianul, de nenumaratele donatii ale lui Dimitrie A. Sturdza, cele ale lui Titu Maiorescu, Barbu Bellu, Rosetti-Rosnoveanu, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Odobescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, toate constand din manuscrise, documente istorice, arhiva, corespondenta, carti romanesti vechi si carti straine. Istoricul acestor fonduri este legat si de cel al bibliotecii manastirii Sf. Sava si cel al bibliotecii Mitropoliei de Bucuresti, a renumitei biblioteci a Mavrocordatilor, precum si a numeroase biblioteci monastice.
Fondurile generale ale Cabinetului de Manuscrise Carte Rara sunt astazi organizate in patru mari colectii:ManuscriseDocumente istoriceArhive personale si corespondentaCarti vechi si rare. 1868: S-a nascut Paul Claudel, poet, dramaturg si diplomat francez poet, unul dintre reprezentantii cei mai de seama ai curentului si gruparii Renouveau catholique (m. 23.02.1955). 1871: S-a nascut Ion Popescu-Pasarea, compozitor de muzica psaltica si profesor; a format numerosi compozitori, muzicologi si psalti; a publicat colectii si culegeri de cantece, muzica bisericeasca psaltica, lucrari didactice, studii de muzicologie s.a. (m. 1943). 1878: S-a nascut juristul Ioan P. Papp; rol insemnat in reorganizarea justitiei transilvane dupa 1918; cercetarile sale se refera la aspecte ale literaturii juridice si istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Romane (m.10.
IV.1959). 1881: S-a nascut Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei (1929); Premiul Nobel pentru Medicina pe 1945, impreuna cu conationalii sai Ernst B. Chain si Sir Howard W. Florey. Sir Alexander Fleming (d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scotian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicina pe anul 1945 impreuna cu Ernst Boris Chain si Sir Howard Walter Florey.
In anul 1929 a descoperit penicilina produsa de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetarile au fost reluate in 1939 de un colectiv de la Oxford. In 1940, Fleming, doi biochimisti englezi Ernest Boris Chain si Norman George Heatley si un medic australian Howard Walter Florey au izolat si preparat in stare purificata si concentrata penicilina, una din marile realizari ale omenirii. A avut lucrari privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent in tesuturi si secretii.
Observand modul in care ranile soldatilor din Primul Razboi Mondial sunt pansate, Fleming constata ca mijloacele folosite atunci pentru dezinfectarea si curatirea ranilor provoaca adesea urmari mult mai grave.
Analizand problema impreuna cu profesorul Wright, cei doi specialisti ajung la concluzia ca aceste mijloace reduc capacitatea naturala de aparare a organismului. Trebuia sa gaseasca un dezinfectant care sa nu slabeasca sistemul imunitar al pacientului. Fleming a inceput din nou sa studieze bacteriile si a continuat lucrarile incepute anterior. Soarta a vrut ca, in anul 1928, omul de stiinta sa plece in vacanta, lasand in laboratorul sau o cutie Petri cu o tulpina de bacterie cultivata pe ea, care provoca, printre altele, abcese. Cand s-a intors, cutia era acoperita de mucegai iar toate bacteriile disparusera. Acest mucegai este Penicillium notatum de unde si numele penicilinei.
Trebuie precizat faptul ca Fleming a fost bucuros de publicarea lucrarii cu privire la descoperirea facuta. tia ca penicilina este mai eficienta decat fenolul, dar abia ulterior savantii britanici Florey si Chain au folosit-o pentru tratarea infectiilor.
Intamplator, au ajuns la rezultatele cercetarilor lui Fleming si la mostra lui de mucegai, care, din fericire, s-a pastrat in stare buna. In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, ei au folosit medicamentul pe scara mica, deoarece obtinerea substantei era foarte costisitoare.
In timpul atacurilor aeriene asupra Londrei, Florey si Chain au cultivat penicilina in toate vasele accesibile si i-au informat pe americani despre studiile efectuate si despre efectele pelicilinei.
Productia propriu-zisa, pe scara larga a penicilinei, a fost inceputa de catre Statele Unite ale Americii.
Florey, Chain si Fleming au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina, pentru descoperirea penicilinei, in anul 1945. 1887: A murit George Cretianu, poet si publicist; militant pentru Unirea Principatelor; de doua ori ministru in primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Romane din 1882 (n. 1829). 1890: Criminalul William Kemmler, condamnat la moarte, a fost prima persoana executata pe scaunul electric, in inchisoarea Auburn din New York Scaunul electric este un dispozitiv ce permite executarea condamnatilor la moarte prin electrocutare. A fost inventat de dentistul Harold P. Brown in urma unui angajament cu Thomas Alva Edison care i-a cerut sa studieze daca electricitatea poate fi folosita in executii, pentru a provoca o moarte usoara. Pentru executie, condamnatul, care a primit pedeapsa cu moartea, este legat de scaun cu bratari de metal, iar pe cap i se pune un burete ud si o casca metalica. Electrozii sunt plasati la cap si la picioare, pentru a se crea un circuit inchis. La o executie, condamnatul este conectat de doua ori la curent. Prima conectare este la o tensiune de 2000 volti timp de 15 secunde, cauzand inconstienta si oprirea inimii. A doua conectare se face la o tensiune moderata, timp in care curentul cauzeaza dereglari importante ale organelor interne, iar organismul poate ajunge la o temperatura de 59 grade Celsius. Prima executie publica cu scaunul electric a avut loc la 6 august 1890 la New York si s-a sfarsit catastrofal: delincventul a fost prajit de viu in fata publicului. 1895: S-a nascut medicul Iuliu Nitulescu; cercetari...
VIII.1945 SUA au lansat prima bomba atomica din istorie asupra orasului japonez Hiroshima); este o zi de rugaciune in memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima si Nagasaki (9.
VIII.1945). 1413: Mircea cel Batran da, din Campulung, []The post S-a intamplat in 6 august appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 6 august was first posted on august 6, 2020 at 7:50 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 6 august Ziua Hiroshima Ziua mondiala a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (la 6.
VIII.1945 SUA au lansat prima bomba atomica din istorie asupra orasului japonez Hiroshima); este o zi de rugaciune in memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima si Nagasaki (9.
VIII.1945). 1413: Mircea cel Batran da, din Campulung, un privilegiu comercial brasovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a marfurilor in si prin ara Romaneasca; textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelasi an si redactat in latina, mentioneaza si ara Barsei; acest act, acordat de domnul roman la cererea lui Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, si a lui Mihail, comitele secuilor, era o reinnoire a privilegiilor avantajoase pentru negustorii brasoveni acordate de inaintasii sai. 1484: Incepe asediul cetatii Chilia, in timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea in Moldova (iunie august 1484); dupa opt zile, cetatea este cucerita de invadatori (la 14 august) si devine raia turceasca. 1637: A murit dramaturgul englez Ben Jonson, prieten cu Shakespeare (n. 1572). 1651: S-a nascut Fran ois F nelon, prelat catolic si scriitor francez, precursor al filosofilor Luminilor (m. 1715). -1660, 6/7: A murit pictorul spaniol Diego (Rodriguez de Silva) Vel zquez; unul din cei mai cunoscuti pictori spanioli din sec. XVII-lea; reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat in special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei; in acelasi timp, Vel zquez este creatorul unei noi viziuni si al unui nou mod de zugravire a naturii; acest lucru a determinat ca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresionistilor sa valorifice in pictura lor mostenirea lui Vel zquez (botezat la 6.
VI.1599). 1776: S-a nascut chimistul si medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul si rodiul in 1803 (m. 1828). 1791: Inaugurarea Portii Brandenburg, celebru monument din Berlin. 1863: La Londra a intrat in functiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu lungimea de 6,3 kilometri. Tractiunea era realizata cu o masina cu abur. 1867: S-a infiintat Biblioteca Academiei Romane. Biblioteca nationala, colectiile sale au o structura enciclopedica, incepand cu cele mai vechi texte in limba romana sau in limbile de cancelarie si cult care au circulat in interioriul spatiului romanesc, pana la ultimele publicatii de orice tip si pe orice suport. Biblioteca Academiei Romane este ctitoria mai multor generatii de carturari care, prin donatii si o intensa politica de achizitii, au contribuit la propasirea ei. Beneficiara a Depozitului Legal din 1885, are in atributiile sale publicarea bibliografiei retrospective a cartii si periodicelor romanesti, precum si a unor bibliografii speciale, cum ar fi Bibliografia Mihai Eminescu sau Bibliografia Razboiului de Independenta, servind documentarea si cercetarea asupra stiintei si culturii romane.
Fondurile sale se cifreaza la peste 14 milioane de unitati, dintre care 3.600.000 monografii si 5.300.000 publicatii seriale.
Colectiile speciale, aflate in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane, ii asigura acesteia un loc de frunte printre institutiile de acest fel din Romania. Dintre ele, colectia de manuscrise este cea mai bogata din tara, iar colectiile Cabinetului de Stampe, cele ale Cabinetului de Numismatica, ale Cabinetului de Muzica si ale Cabinetului de Harti sunt adevarate puncte de referinta in domeniu. Biblioteca Academiei efectueaza schimburi de publicatii cu alte academii, institutii stiintifice, de invatamant superior si biblioteci din strainatate si coordoneaza activitatea schimbului de publicatii a altor unitati ale Academiei Romane, fiind in acelasi timp nucleul unei vaste retele formata din bibliotecile filialelor Academiei Romane si ale institutelor de cercetare ale acesteia. De asemenea, Biblioteca Academiei Romane este biblioteca depozitara a publicatiilor ONU.
Pentru mentinerea la zi a colectiilor sale si pentru a raspunde necesitatilor unei biblioteci moderne, Biblioteca Academiei Romane si-a axat politica de achizitii a publicatiilor straine nu numai pe achizitii directe ci, in primul rand, pe schimbul international. In acelasi timp, legatele si donatiile unor mari personalitati au constituit o importanta sursa de imbogatire a fondurilor bibliotecii.
Primele volume manuscrise intrate in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane provin din donatii si legate, din ce in ce mai frecvente dupa 1870. Prima donatie a fost colectia de manuscrise si carti vechi a lui Dionisie Romano, episcop de Buzau, daruita Academiei Romane in 1873.
La aceasta s-a adaugat, in 1876, donatia, facuta de Ion Ghica, a manuscriselor istoricului si revolutionarului Nicolae Balcescu urmata apoi de aceea a bibliofilului moldovean Dimitrie C. Sturdza-Scheianul, de nenumaratele donatii ale lui Dimitrie A. Sturdza, cele ale lui Titu Maiorescu, Barbu Bellu, Rosetti-Rosnoveanu, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Odobescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, toate constand din manuscrise, documente istorice, arhiva, corespondenta, carti romanesti vechi si carti straine. Istoricul acestor fonduri este legat si de cel al bibliotecii manastirii Sf. Sava si cel al bibliotecii Mitropoliei de Bucuresti, a renumitei biblioteci a Mavrocordatilor, precum si a numeroase biblioteci monastice.
Fondurile generale ale Cabinetului de Manuscrise Carte Rara sunt astazi organizate in patru mari colectii:ManuscriseDocumente istoriceArhive personale si corespondentaCarti vechi si rare. 1868: S-a nascut Paul Claudel, poet, dramaturg si diplomat francez poet, unul dintre reprezentantii cei mai de seama ai curentului si gruparii Renouveau catholique (m. 23.02.1955). 1871: S-a nascut Ion Popescu-Pasarea, compozitor de muzica psaltica si profesor; a format numerosi compozitori, muzicologi si psalti; a publicat colectii si culegeri de cantece, muzica bisericeasca psaltica, lucrari didactice, studii de muzicologie s.a. (m. 1943). 1878: S-a nascut juristul Ioan P. Papp; rol insemnat in reorganizarea justitiei transilvane dupa 1918; cercetarile sale se refera la aspecte ale literaturii juridice si istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Romane (m.10.
IV.1959). 1881: S-a nascut Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei (1929); Premiul Nobel pentru Medicina pe 1945, impreuna cu conationalii sai Ernst B. Chain si Sir Howard W. Florey. Sir Alexander Fleming (d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scotian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicina pe anul 1945 impreuna cu Ernst Boris Chain si Sir Howard Walter Florey.
In anul 1929 a descoperit penicilina produsa de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetarile au fost reluate in 1939 de un colectiv de la Oxford. In 1940, Fleming, doi biochimisti englezi Ernest Boris Chain si Norman George Heatley si un medic australian Howard Walter Florey au izolat si preparat in stare purificata si concentrata penicilina, una din marile realizari ale omenirii. A avut lucrari privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent in tesuturi si secretii.
Observand modul in care ranile soldatilor din Primul Razboi Mondial sunt pansate, Fleming constata ca mijloacele folosite atunci pentru dezinfectarea si curatirea ranilor provoaca adesea urmari mult mai grave.
Analizand problema impreuna cu profesorul Wright, cei doi specialisti ajung la concluzia ca aceste mijloace reduc capacitatea naturala de aparare a organismului. Trebuia sa gaseasca un dezinfectant care sa nu slabeasca sistemul imunitar al pacientului. Fleming a inceput din nou sa studieze bacteriile si a continuat lucrarile incepute anterior. Soarta a vrut ca, in anul 1928, omul de stiinta sa plece in vacanta, lasand in laboratorul sau o cutie Petri cu o tulpina de bacterie cultivata pe ea, care provoca, printre altele, abcese. Cand s-a intors, cutia era acoperita de mucegai iar toate bacteriile disparusera. Acest mucegai este Penicillium notatum de unde si numele penicilinei.
Trebuie precizat faptul ca Fleming a fost bucuros de publicarea lucrarii cu privire la descoperirea facuta. tia ca penicilina este mai eficienta decat fenolul, dar abia ulterior savantii britanici Florey si Chain au folosit-o pentru tratarea infectiilor.
Intamplator, au ajuns la rezultatele cercetarilor lui Fleming si la mostra lui de mucegai, care, din fericire, s-a pastrat in stare buna. In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, ei au folosit medicamentul pe scara mica, deoarece obtinerea substantei era foarte costisitoare.
In timpul atacurilor aeriene asupra Londrei, Florey si Chain au cultivat penicilina in toate vasele accesibile si i-au informat pe americani despre studiile efectuate si despre efectele pelicilinei.
Productia propriu-zisa, pe scara larga a penicilinei, a fost inceputa de catre Statele Unite ale Americii.
Florey, Chain si Fleming au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina, pentru descoperirea penicilinei, in anul 1945. 1887: A murit George Cretianu, poet si publicist; militant pentru Unirea Principatelor; de doua ori ministru in primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Romane din 1882 (n. 1829). 1890: Criminalul William Kemmler, condamnat la moarte, a fost prima persoana executata pe scaunul electric, in inchisoarea Auburn din New York Scaunul electric este un dispozitiv ce permite executarea condamnatilor la moarte prin electrocutare. A fost inventat de dentistul Harold P. Brown in urma unui angajament cu Thomas Alva Edison care i-a cerut sa studieze daca electricitatea poate fi folosita in executii, pentru a provoca o moarte usoara. Pentru executie, condamnatul, care a primit pedeapsa cu moartea, este legat de scaun cu bratari de metal, iar pe cap i se pune un burete ud si o casca metalica. Electrozii sunt plasati la cap si la picioare, pentru a se crea un circuit inchis. La o executie, condamnatul este conectat de doua ori la curent. Prima conectare este la o tensiune de 2000 volti timp de 15 secunde, cauzand inconstienta si oprirea inimii. A doua conectare se face la o tensiune moderata, timp in care curentul cauzeaza dereglari importante ale organelor interne, iar organismul poate ajunge la o temperatura de 59 grade Celsius. Prima executie publica cu scaunul electric a avut loc la 6 august 1890 la New York si s-a sfarsit catastrofal: delincventul a fost prajit de viu in fata publicului. 1895: S-a nascut medicul Iuliu Nitulescu; cercetari...
