S-a intamplat in 14 august 1916, 14/27: Romania declara razboi Austro-Ungariei, intrand in prima conflagratie mondiala; incepe razboiul de eliberare si intregire nationala (1916-1919). La 4/17.

VIII.1916 fusese semnat, la Bucuresti, Tratatul de alianta intre Romania, de o parte, si Rusia, Franta, Marea Britanie si Italia, pe de alta parte, pentru intrarea tarii noastre in razboi []The post S-a intamplat in 14 august 1916, 14/27 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 14 august 1916, 14/27 was first posted on august 14, 2020 at 3:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 14 august 1916, 14/27: Romania declara razboi Austro-Ungariei, intrand in prima conflagratie mondiala; incepe razboiul de eliberare si intregire nationala (1916-1919). La 4/17.

VIII.1916 fusese semnat, la Bucuresti, Tratatul de alianta intre Romania, de o parte, si Rusia, Franta, Marea Britanie si Italia, pe de alta parte, pentru intrarea tarii noastre in razboi de partea Antantei. Ca urmare a Consiliului de Coroana din 14 august 1916 Romania a intrat in primul razboi mondial alaturi de Antanta. In aceeasi zi ministrul roman la Viena, Edgar Mavrocordat, a inmanat ministrului de externe austro-ungar declaratia de razboi. Ea cuprindea urmatoarele fragmente: Speranta pe care ne-am fondat-o pe aderarea noastra la Tripla Alianta a fost inselata. De-a lungul unei perioade de mai bine de treizeci de ani, romanii din Austro-Ungaria nu numai ca n-au avut parte de nicio reforma care sa le dea un sentiment de satisfactie, dar dimpotriva au fost tratati ca o rasa inferioara si condamnati sa suporte opresiunea unui element strain care nu constituia decat o minoritate in randul diverselor nationalitati care compun Statul Austro-Ungar. Toate aceste nedreptati pe care le-au suferit fratii nostri au intretinut intre tara noastra si monarhia austro-ungara o continua stare de animozitate pe care Guvernele Regale nu au depasit-o decat cu pretul unor mari dificultati si cu numeroase sacrificii Doi ani de razboi, in timpul carora Romania si-a conservat neutralitatea, au demonstrat ca Austro-Ungaria, ostila oricaror reforme interne care ar putea ameliora viata popoarelor pe care le guverneaza, este gata sa-si asume grele sacrificii pentru a apara aceasta stare de fapt.

Razboiul la care ia parte aproape toata Europa pune in discutie cele mai grave probleme referitoare la dezvoltarea nationala si la existenta statelor. Romania, manata de dorinta de a contribui la grabnicul sfarsit al conflictului si aflata sub imperiul necesitatii de a salvgarda interesele sale de neam, se vede nevoita de a intra in razboi alaturi de cei care pot sa-i asigure realizarea unitatii nationale. Din aceste motive ea se considera, din acest moment, in stare de razboi cu Austro-Ungaria . La 14 august 1916, ora 9 seara, dupa doi ani de neutralitate, Romania intra in Primul Razboi Mondial. In aceeasi zi, erau publicate in Monitorul Oficial Ordinul de mobilizare al armatei romane, Legea pentru declararea starii de asediu]. In numarul urmator al monitorului, romanii erau informati ca la 14 august 1914 guvernul Imperial si Regal al Austro-Ungariei a fost anuntat de catre ministrul plenipotentiar al Romaniei in Viena, Edgar Mavrocordato, ca cu incepere de la 14/27 august 1916, ora 9 seara, Romania se gaseste in stare de razboi cu Austro-Ungaria . Erau publicate si proclamatiile regelui Ferdinand catre romani si soldati. In acestea erau precizate cateva dintre motivele intrarii Regatului Roman in prima conflagratie mondiala: unirea Romaniilor de pe cele doua parti ale Carpatilor , eliberarea de sub stapanirea straina pe fratii nostri de peste munti si din plaiurile Bucovinei . Soldatilor romani, descrisi drept vrednici urmasi ai ostasilor cari au invins la Rasboieni, la Calugareni si la Plevna , li se cerea sa se arate demni de gloria strabuna . Regele le spunea ca o lupta apriga va asteapta. Cu barbatie sa ii induram insa greutatile si cu ajutorul lui Dumnezeu isbanda va fi a noastra .

G. Duca, ministrul Cultelor si Instructiunii in guvernul Ion I. C. Bratianu, transmitea o telegrama directorilor de scoala prin care le cerea sa-i convoace pe toti scolarii care se aflau in comuna pentru a li se comunica insemnatatea ceasului ce traiesc . Armata romana a fost mobilizata.

Rasboiul in care porneste e rasboiul de desrobire si de intregire a neamului. Ea pleaca sa infaptuiasca visul nostru de veacuri, speranta cu care inaintasii nostri au trait si au putut birui urgia vremurilor. Desi scolarii sunt in vacanta, clipa aceasta e prea hotaritoare ca sa nu se patrunda cu totii de maretia ei si ca in toata vieata lor sa nu-i pastreze amintirea...