S-a întâmplat în 14 august 1871, 14/26 – 15/27
S-a intamplat in 14 august 1871, 14/26 15/27: Serbarea de la Putna (amanata din 1869), pentru a omagia memoria lui tefan cel Mare la 400 de ani de la sfintirea Manastirii, manifestare organizata de societatea Romania Juna a studentilor romani de la Viena, condusa de Ioan Slavici si Mihai Eminescu; la manifestare au participat []The post S-a intamplat in 14 august 1871, 14/26 15/27 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 14 august 1871, 14/26 15/27 was first posted on august 14, 2020 at 1:22 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 14 august 1871, 14/26 15/27: Serbarea de la Putna (amanata din 1869), pentru a omagia memoria lui tefan cel Mare la 400 de ani de la sfintirea Manastirii, manifestare organizata de societatea Romania Juna a studentilor romani de la Viena, condusa de Ioan Slavici si Mihai Eminescu; la manifestare au participat 3.000 de reprezentanti din toate provinciile istorice romanesti. Vremurile erau potrivnice, unirea Moldovei si Munteniei cu Transilvania parea un simplu ideal utopic. Totusi, peste 3.000 de tineri romani, din toate provinciile s-au adunat la Putna in acele zile, cu pasiunea unui inceput de drum, cautand o noua directie pentru tara lor. Erau condusi de nume sonore: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu, A.
D. Xenopol.
Toti tineri, dar manati de idei inalte. Tineri si uniti In anul 1870, implinindu-se 400 de ani de la sfintirea manastirii, studentii romani din Viena au decis sa transforme evenimentul intr-o mare serbare nationala organizata la Putna. Vestea aceasta a provocat un mare entuziasm in toate provinciile romanesti. Activitatea Comitetului ales de societatile studentesti din Viena pentru organizarea Serbarii si numeroasele dezbateri din presa vremii au provocat suspiciuni din partea autoritatilor austro-ungare, care au incercat interzicerea acestei serbari. Guvernatorul Bucovinei a cerut, la 8 iulie, ministrului de Interne, instructiuni in legatura cu atitudinea fata de aceasta proiectata manifestare romaneasca. Izbucnirea razboiului franco-prusac, greutatile financiare cauzate de falimentul bancii unde s-au depus banii pentru serbare, masurile de intimidare din partea autoritatilor austro-ungare au determinat amanarea serbarii pentru anul urmator. Motivand amanarea, Mihai Eminescu scria intr-un articol publicat in Convorbiri literare, in toamna anului 1870, ca serbarea a fost pornita dintr-un sentiment de pietate catre trecutul nostru pe cat de glorios, pe atat de nefericit . La 18 martie, studentii din Viena au ales un nou Comitet pentru organizarea Serbarii de la Putna. In primele zile ale lunii august intregul comitet care se ocupa de organizarea serbarilor, format din Ioan Slavici presedinte, Mihai Eminescu secretar, precum si Petru Pitei, Pamfil Dan, Sterie Ciurcu, Vasile Morariu, Ion Cocinschi si Elie Lutia, se afla la Cernauti, desavarsind ultimele aprobari si masuri de organizare. De la Cernauti, Mihai Eminescu si o parte din organizatori calatoresc cu trenul la Dornesti (Hadikfalva), atunci cea mai apropiata statie a liniei ferate Cernauti Itcani de oraselul Radauti. De aici, cu o trasura, au venit la Radauti, la 5 august, unde s-au intalnit cu prefectul Oreste Renney, de la care au primit sprijinul necesar, ca si din partea egumenului Manastirii Putna, Arcadie Ciupercovici. Ioan Slavici ne spune ca Eminescu, venit cu vreo opt zile inainte de ser-bare, a luat si el parte la toate multumirile noastre . Aceasta inseamna ca Eminescu a ramas la Radauti si in imprejurimi timp de doua zile. Se spune ca a fost gazduit de preotul Ioan Mandrila. In anul 2000, Anul Eminescu , Primaria municipiului Radauti a dispus confectionarea unei placi memoriale, pe care a asezat-o pe cladirea unde a fost casa preotului si pe care este scris: Pe acest loc s-a aflat casa in care protopopul Ioan Mandrila l-a gazduit pe poetul Mihai Eminescu si scriitorul Ioan...
S-a intamplat in 14 august 1871, 14/26 15/27 was first posted on august 14, 2020 at 1:22 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 14 august 1871, 14/26 15/27: Serbarea de la Putna (amanata din 1869), pentru a omagia memoria lui tefan cel Mare la 400 de ani de la sfintirea Manastirii, manifestare organizata de societatea Romania Juna a studentilor romani de la Viena, condusa de Ioan Slavici si Mihai Eminescu; la manifestare au participat 3.000 de reprezentanti din toate provinciile istorice romanesti. Vremurile erau potrivnice, unirea Moldovei si Munteniei cu Transilvania parea un simplu ideal utopic. Totusi, peste 3.000 de tineri romani, din toate provinciile s-au adunat la Putna in acele zile, cu pasiunea unui inceput de drum, cautand o noua directie pentru tara lor. Erau condusi de nume sonore: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu, A.
D. Xenopol.
Toti tineri, dar manati de idei inalte. Tineri si uniti In anul 1870, implinindu-se 400 de ani de la sfintirea manastirii, studentii romani din Viena au decis sa transforme evenimentul intr-o mare serbare nationala organizata la Putna. Vestea aceasta a provocat un mare entuziasm in toate provinciile romanesti. Activitatea Comitetului ales de societatile studentesti din Viena pentru organizarea Serbarii si numeroasele dezbateri din presa vremii au provocat suspiciuni din partea autoritatilor austro-ungare, care au incercat interzicerea acestei serbari. Guvernatorul Bucovinei a cerut, la 8 iulie, ministrului de Interne, instructiuni in legatura cu atitudinea fata de aceasta proiectata manifestare romaneasca. Izbucnirea razboiului franco-prusac, greutatile financiare cauzate de falimentul bancii unde s-au depus banii pentru serbare, masurile de intimidare din partea autoritatilor austro-ungare au determinat amanarea serbarii pentru anul urmator. Motivand amanarea, Mihai Eminescu scria intr-un articol publicat in Convorbiri literare, in toamna anului 1870, ca serbarea a fost pornita dintr-un sentiment de pietate catre trecutul nostru pe cat de glorios, pe atat de nefericit . La 18 martie, studentii din Viena au ales un nou Comitet pentru organizarea Serbarii de la Putna. In primele zile ale lunii august intregul comitet care se ocupa de organizarea serbarilor, format din Ioan Slavici presedinte, Mihai Eminescu secretar, precum si Petru Pitei, Pamfil Dan, Sterie Ciurcu, Vasile Morariu, Ion Cocinschi si Elie Lutia, se afla la Cernauti, desavarsind ultimele aprobari si masuri de organizare. De la Cernauti, Mihai Eminescu si o parte din organizatori calatoresc cu trenul la Dornesti (Hadikfalva), atunci cea mai apropiata statie a liniei ferate Cernauti Itcani de oraselul Radauti. De aici, cu o trasura, au venit la Radauti, la 5 august, unde s-au intalnit cu prefectul Oreste Renney, de la care au primit sprijinul necesar, ca si din partea egumenului Manastirii Putna, Arcadie Ciupercovici. Ioan Slavici ne spune ca Eminescu, venit cu vreo opt zile inainte de ser-bare, a luat si el parte la toate multumirile noastre . Aceasta inseamna ca Eminescu a ramas la Radauti si in imprejurimi timp de doua zile. Se spune ca a fost gazduit de preotul Ioan Mandrila. In anul 2000, Anul Eminescu , Primaria municipiului Radauti a dispus confectionarea unei placi memoriale, pe care a asezat-o pe cladirea unde a fost casa preotului si pe care este scris: Pe acest loc s-a aflat casa in care protopopul Ioan Mandrila l-a gazduit pe poetul Mihai Eminescu si scriitorul Ioan...
