S-a intamplat in 20 august 1469: A avut loc batalia de la Lipnic, pe Nistru. Oastea lui tefan cel Mare ii invinge pe tatari. Pe 20 august 1469, la Lipnic (Lipinti), localitate in prezent situata in Raionul Ocnita, Republica Moldova a avut loc o batalie, in care oastea moldoveneasca, condusa de Stefan cel Mare, []The post S-a intamplat in 20 august appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 20 august was first posted on august 20, 2020 at 6:26 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 20 august 1469: A avut loc batalia de la Lipnic, pe Nistru. Oastea lui tefan cel Mare ii invinge pe tatari.

Pe 20 august 1469, la Lipnic (Lipinti), localitate in prezent situata in Raionul Ocnita, Republica Moldova a avut loc o batalie, in care oastea moldoveneasca, condusa de Stefan cel Mare, a invins tatarii Hoardei de Aur.

Dupa obtinerea victoriei, tefan a cunoscut ca ajutoriu nu de aiurea i-au fost, ci numai de la Dumnezeu si Preacurata Maica Sa (Grigore Ureche).

Pe locul bataliei lui Stefan cel Mare cu tatarii de la Lipnic a fost inaltata, inca in perioada interbelica, la cimitirul satului cu acelasi nume, o Troita in memoria celor cazuti in lupta. 1639: A incetat din viata Martin von Boberfeld Opitz (n.1597), scriitor si teoretician literar german.

Novator al metricii germane (Carte despre poetica germana).

A scris ode, sonete, poezii pastorale. Poemul Zlatna sau despre linistea sufleteasca este inspirat din viata romanilor transilvaneni. 1741:Vitus Bering, explorator danez, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska, devenit cel de-al 49-lea stat american in anul 1959.

Primul contact al europenilor cu Alaska a avut loc in 1741, cand Vitus Bering a condus o expeditie a marinei ruse la bordul navei Sf. Petru. Dupa ce echipajul s-a intors in Rusia cu blanuri de vidra, blanuri care au fost considerate a fi cele mai bune blanuri din lume, mici asociatii de blanari au pornit spre tarmurile Siberiei si spre insulele Aleutine. Prima asezare permanenta a europenilor a fost fondata in 1784, iar Compania ruso-americana a pus in aplicare un program de colonizare in primii ani ai secolului al XIX-lea. New Archangel de pe Insula Kodiak a fost prima capitala a Alaskai, dar ea s-a mutat curand pentru un secol la Sitka. Rusii nu au colonizat complet Alaska, colonia nefiind foarte profitabila.

William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a negociat achizitia acestei colonii de catre tara lui de la Imperiul Rus in 1867 pentru 7,2 milioane de dolari. 1749: Incepe domnia fanariota a lui Constantin Racovita in Moldova. Constantin Racovita, a fost domnitor in Moldova: 31 august 1749 3 iulie 1753 si c. 29 februarie 1756 14 martie 1757 si in Muntenia: iulie 1753 c. 28 februarie 1756 si 9 martie 1763 28 ianuarie/8 februarie 1764.

Constantin Racovita a fost fiul lui Mihai Racovita, iar tronul l-a castigat cu ajutorul grecilor, care i-au fost si tovarasi de domnie, intocmai ca si tatalui sau.

Birurile apasatoare ale nesatulului domnitor si abuzurile grecilor, au provocat o miscare de nemultumire, dar fara efect durabil. Constantin Racovita a murit la Bucuresti in 1764 din cauza unui ospat prea imbelsugat. 1779: S-a nascut, la W fversunda, J ns Jakob, baron Berzelius (m.1848), chimist si mineralog suedez, unul dintre creatorii chimiei moderne. A izolat: seleniul (1817), siliciul (1824), toriul (1828), titanul (1825) si a introdus notatiile prin simboluri chimice. 1827: S-a nascut scriitorul belgian Charles-Th odore-Henri de Coster (m.7.

V.1879). Capodopera sa este romanul picaresc Legenda si aventurile eroice, fericite si glorioase ale lui Ulenspiegel si ale lui Lamme Goedzak in Flandra si in alte parti (1868), inspirat din folclorul flamand.

A mai publicat culegeri de basme (Legende flamande, 1858 si Basme din Brabant, 1861). 1827: S-a nascut Joseph Strauss, compozitor si dirijor austriac; al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatal (m.21.

VII.1870) 1847: S-a nascut scriitorul polonez Boleslaw Prus (pseudonimul lui Aleksandr G owacki) (m.19.

V.1912)-1854: A incetat din viata filosoful german Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (n.1775).

Schelling provenea dintr-o familie cu puternice radacini protestante, ambii sai parinti erau fii de pastori. Dovedind o deosebita inclinare catre gandirea contemplativa, incepe sa studieze teologia si filozofia la T binger Stift deja la varsta de 15 ani, avand colegi pe Hegel si H lderlin. In aceasta perioada este influentat de ideile iluminismului si de transformarile sociale aparute sub efectele revolutiei franceze, precum si de scrierile lui Jean-Jacques Rousseau. In 1795, dupa examenul de absolvire a studiului, Schelling este angajat ca profesor particular de baroneasa von Riedesel, pe care o insoteste la Universitatea din Jena, unde studiaza si el Stiintele Naturale si mai ales Matematica. La recomandarile lui Goethe, Schiller si Fichte, obtine in 1798 functia de profesor la Universitatea din Jena, apoi preda succesiv la universitatile din W rzburg (1803-1805), M nchen (1806-1820 si 1827-1841) si Erlangen (1820-1827). In 1841 este chemat ca profesor la Universitatea din Berlin de catre regele Friedrich Wilhelm IV.

Printre auditorii sai se numara Soeren Kierkegaard, Michail Bakunin si Friedrich Engels. Prelegerile lui, caracterizate prin trasaturi metafizico-teosofice si mistico-speculative sub influenta lui Jakob B hme si Franz von Baader nu se bucura de o apreciere deosebita.

Deceptionat, Schelling se retrage in 1846 din activitatea academica. Inceteaza din viata la 20 august 1854 in Bad Ragaz (Elvetia), unde isi petrecuse ultimii ani din viata. Gandirea filozofica a lui Scheling a cunoscut un indelungat proces de dezvoltare. Pornind de la operele lui Immanuel Kant si Johann Gottlieb Fichte precum si de la filozofia lui Baruch Spinoza, in primele sale opere este caracteristica punerea pe acelasi plan a obiectului si subiectului. Acest punct de vedere sta la baza conceptiei sale asupra filozofiei identitatii, conceptie impregnata de panteism, in care Dumnezeu se confunda cu fortele si legile universului.

In perioada urmatoare a creatiei sale filozofice, Schelling se distanteaza de panteism si elaboreaza un sistem pe care il denumeste filozofie pozitiva.

Prin aceasta defineste existenta omului ca o forma de prezenta a constiintei de sine in absolut, esenta umana dimpotriva ca activitate creativa libera. 1856: Se inaugureaza sala Teatrului Mare (Balsoi) din Moscova, cu peste 2000 de locuri. 1864: S-a nascut Ion I....