S-a întâmplat în 23 august 1572, 23/24
S-a intamplat in 23 august 1572, 23/24: Noaptea Sfantului Bartolomeu , nume dat unui eveniment sangeros petrecut la Paris in noaptea de 23 spre 24 august, cand au fost masacrati peste 2.000 de hughenoti. Noaptea Sfantului Bartolomeu a fost un masacru comis asupra protestantilor din Franta. Masacrul a fost declansat de puterea de stat in noaptea []The post S-a intamplat in 23 august 1572, 23/24 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 23 august 1572, 23/24 was first posted on august 23, 2020 at 12:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 august 1572, 23/24: Noaptea Sfantului Bartolomeu , nume dat unui eveniment sangeros petrecut la Paris in noaptea de 23 spre 24 august, cand au fost masacrati peste 2.000 de hughenoti. Noaptea Sfantului Bartolomeu a fost un masacru comis asupra protestantilor din Franta. Masacrul a fost declansat de puterea de stat in noaptea dintre 23 si 24 august 1572, zi in care in calendarul romano-catolic este comemorat Sf. Bartolomeu. Masacrul a durat cateva zile la Paris, de unde s-a extins in 20 de alte orase, in care a durat cateva saptamani.
Masacrul de Sfantul Bartolomeu este un subiect putin cunoscut in tara noastra. Evocat in romane istorice sau ecranizari ale acestora, evenimentul este identificat in special sub denumirea de Masacrul din noaptea Sfantului Bartolomeu.
Istoriografia occidentala vorbeste insa despre un Sezon al Sfantului Bartolomeu pentru a evita confuziile cu privire la proportiile evenimentului care s a desfasurat intr un interval mai lung de timp, ingloband mai multe incidente.
La 18 august 1572 avea loc in Paris, intr un cadru solemn, nunta dintre mostenitorul coroanei Navarrei, printul reformat Henri de Bourbon, si sora regelui Fran tei, printesa catolica Marguerite de Valois. Nunta atipica, dintre un catolic si un necatolic, a fost oficiata fara dispensa papala.
Ea avea menirea de a pecetlui pacea din 1570, care incheiase cel de al treilea razboi civil francez. Invitati ai mirelui, membrii elitei protestante (hughenote), care luptasera impotriva armatei regale catolice, s au adunat in numar mare in capitala franceza pentru a participa la eveniment.
In aceste circumstante, la data de 22 august a avut loc un atentat nereusit impotriva amiralului Gaspard de Coligny Chatillon, liderul hughenot. Acesta a fost transportat in camera sa de hotel, unde a primit ingrijiri medicale de la chirurgul regelui. Autorul atentatului nu a fost prins, insa regele a dat garantii atat amiralului, cat si apropiatilor lui, ca cei vinovati pentru acest incident vor fi pedepsiti. Din motive de securitate, nobilii protestanti care participasera la nunta s au adunat in trei locatii din oras: in jurul hotelului unde era amiralul, la palatul Luvru, unde o parte dintre nobili fusesera cazati la invitatia regelui, si in cartierul Saint Germain, de cealalta parte a Senei.
In dupa-amiaza zilei de 23 august, pe fondul cresterii tensiunii in randul protestantilor, care solicitau pedepsirea unui vinovat pentru atentatul din ziua precedenta, in cadrul mai multor intalniri ale Consiliului restrans al regelui s a luat hotararea asasinarii amiralului si a altor apro piati, fiind vizate in total aproximativ 50 de persoane.
Pentru reusita operatiunii a fost mobilizata militia cetateneasca si s au inchis portile de acces in oras. Un corp de soldati, sub conducerea ducelui Henri de Guise din Lorraine, care il acuzase pe amiral ca ordonase asasinarea tatalui sau in 1563, s a deplasat la hotelul unde era acesta cazat, omorandu l impreuna cu toti cei care s au opus.
De aici au plecat spre cartierul Saint Germain, unde au continuat uciderile. La Luvru, nobilii protestanti au fost scosi in curtea palatului, unde au fost omorati de garzile elvetiene ale regelui.
Agitatia creata de miscarea de trupe, precum si prezenta militiei pe strazi au declansat panica in randul populatiei catolice, care a crezut ca un atac al protestantilor este iminent.
In conceptia lor, nunta fusese calul troian prin care acestia se infiltrasera in oras...
S-a intamplat in 23 august 1572, 23/24 was first posted on august 23, 2020 at 12:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 august 1572, 23/24: Noaptea Sfantului Bartolomeu , nume dat unui eveniment sangeros petrecut la Paris in noaptea de 23 spre 24 august, cand au fost masacrati peste 2.000 de hughenoti. Noaptea Sfantului Bartolomeu a fost un masacru comis asupra protestantilor din Franta. Masacrul a fost declansat de puterea de stat in noaptea dintre 23 si 24 august 1572, zi in care in calendarul romano-catolic este comemorat Sf. Bartolomeu. Masacrul a durat cateva zile la Paris, de unde s-a extins in 20 de alte orase, in care a durat cateva saptamani.
Masacrul de Sfantul Bartolomeu este un subiect putin cunoscut in tara noastra. Evocat in romane istorice sau ecranizari ale acestora, evenimentul este identificat in special sub denumirea de Masacrul din noaptea Sfantului Bartolomeu.
Istoriografia occidentala vorbeste insa despre un Sezon al Sfantului Bartolomeu pentru a evita confuziile cu privire la proportiile evenimentului care s a desfasurat intr un interval mai lung de timp, ingloband mai multe incidente.
La 18 august 1572 avea loc in Paris, intr un cadru solemn, nunta dintre mostenitorul coroanei Navarrei, printul reformat Henri de Bourbon, si sora regelui Fran tei, printesa catolica Marguerite de Valois. Nunta atipica, dintre un catolic si un necatolic, a fost oficiata fara dispensa papala.
Ea avea menirea de a pecetlui pacea din 1570, care incheiase cel de al treilea razboi civil francez. Invitati ai mirelui, membrii elitei protestante (hughenote), care luptasera impotriva armatei regale catolice, s au adunat in numar mare in capitala franceza pentru a participa la eveniment.
In aceste circumstante, la data de 22 august a avut loc un atentat nereusit impotriva amiralului Gaspard de Coligny Chatillon, liderul hughenot. Acesta a fost transportat in camera sa de hotel, unde a primit ingrijiri medicale de la chirurgul regelui. Autorul atentatului nu a fost prins, insa regele a dat garantii atat amiralului, cat si apropiatilor lui, ca cei vinovati pentru acest incident vor fi pedepsiti. Din motive de securitate, nobilii protestanti care participasera la nunta s au adunat in trei locatii din oras: in jurul hotelului unde era amiralul, la palatul Luvru, unde o parte dintre nobili fusesera cazati la invitatia regelui, si in cartierul Saint Germain, de cealalta parte a Senei.
In dupa-amiaza zilei de 23 august, pe fondul cresterii tensiunii in randul protestantilor, care solicitau pedepsirea unui vinovat pentru atentatul din ziua precedenta, in cadrul mai multor intalniri ale Consiliului restrans al regelui s a luat hotararea asasinarii amiralului si a altor apro piati, fiind vizate in total aproximativ 50 de persoane.
Pentru reusita operatiunii a fost mobilizata militia cetateneasca si s au inchis portile de acces in oras. Un corp de soldati, sub conducerea ducelui Henri de Guise din Lorraine, care il acuzase pe amiral ca ordonase asasinarea tatalui sau in 1563, s a deplasat la hotelul unde era acesta cazat, omorandu l impreuna cu toti cei care s au opus.
De aici au plecat spre cartierul Saint Germain, unde au continuat uciderile. La Luvru, nobilii protestanti au fost scosi in curtea palatului, unde au fost omorati de garzile elvetiene ale regelui.
Agitatia creata de miscarea de trupe, precum si prezenta militiei pe strazi au declansat panica in randul populatiei catolice, care a crezut ca un atac al protestantilor este iminent.
In conceptia lor, nunta fusese calul troian prin care acestia se infiltrasera in oras...
