S-a întâmplat în 23 august 1942
S-a intamplat in 23 august 1942: Al doilea razboi mondial: Batalia de la Stalingrad. Pe 23 august, germanii au efectuat un bombardament aerian amplu, care a provocat un incendiu devastator in oras, ucigand mii de civili si transformand orasul intr-o mare de resturi si de ruine arzande. Optzeci la suta din spatiile de locuit ale []The post S-a intamplat in 23 august 1942 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 23 august 1942 was first posted on august 23, 2020 at 3:14 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 august 1942: Al doilea razboi mondial: Batalia de la Stalingrad. Pe 23 august, germanii au efectuat un bombardament aerian amplu, care a provocat un incendiu devastator in oras, ucigand mii de civili si transformand orasul intr-o mare de resturi si de ruine arzande. Optzeci la suta din spatiile de locuit ale orasului au fost distruse. Armata a 62-a Sovietica si-a stabilit liniile defensive printre daramaturi, cu puncte de rezistenta in ruinele caselor si uzinelor.
Batalia de la Stalingrad a fost un punct de cotitura dintre cele mai importante ale celui de-al doilea razboi mondial si este considerata cea mai sangeroasa si mai mare batalie din istoria omenirii. Batalia a fost marcata de brutalitate si de lipsa de grija pentru populatia civila, manifestate de ambele parti angrenate in conflict.
Batalia include campania de bombardamente a orasului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra orasului, luptele din interiorul orasului insusi si contraofensiva sovietica care, in cele din urma, a incercuit si distrus fortele germane si ale celorlalti aliati din cadrul Axei din oras si din raionul orasului. Numarul total al pierderilor este estimat la aproximativ 3 milioane.
Lipsa datelor exacte este datorata refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor ca sacrificiile ar fi parut prea mari si ar fi demobilizat eforturile de razboi. Fortele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de rasarit si nu si-au mai revenit niciodata de pe urma acestei infrangeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat inceputul eliberarii URSS, lupta care a dus in cele din urma la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
Din toate punctele de vedere, batalia de la Stalingrad a fost cea mai sangeroasa, cu cele mai multe pierderi intr-o singura batalie.
A durat 199 de zile.
Pierderile in randurile militarilor Axei au fost de circa 850.000 de oameni.
Printre acestia, 400.000 de germani, 200.000 de romani, 130.000 de italieni si 120.000 de unguri.
Mai mult de 40.000 de civili sovietici au murit in oras si in suburbii.
Numarul de civili ucisi in zonele din raionul inconjurator nu a putut fi estimat.
Inceputul Operatiei Unternehmen Blaua fost planificat pentru sfarsitul lunii mai 1942.
Un numar de unitati germane si romane, care urmau sa ia parte la atac, erau inca angajate in cucerirea Sevastopolului, oras fortificat si port in Peninsula Crimeea. Intarzierile datorate apararii sovietice hotarate au facut ca atacul sa fie amanat de cateva ori, pana la sfarsitul lunii iunie.
Au fost intreprinse atacuri de mai mica amploare, blocand fortele sovietice intr-o punga la Harkov, pe 22 mai. Atacul a inceput intr-un tarziu, pe 28 iunie 1942, cand Grupul de Armate Sud a inaintat in sudul Rusiei.
Ofensiva germana a inceput bine. Fortele sovietice au opus rezistenta slaba in largile stepe rusesti si s-au retras in dezordine catre est. Cele cateva incercari de a stabili o linie defensiva au esuat, trupele germane le-au strapuns, inconjurat, formandu-se doua pungi largi, prima distrusa pe 2 iunie la nord-est de Harkov, iar a doua in jurul localitatii Millerovo, regiunea Rostov, o saptamana mai tarziu. Intre timp,Armata a 2-a Maghiara si Armata a 4-a Panzer au lansat atacul asupra Voronejului, cucerind orasul pe 5 iulie 1942.
Succesul avansarii initiale a fost atat de mare, incat Hitler a intervenit si a ordonat Armatei a 4-a Panzer sa se alature Grupului de Armate Sud (A).
A rezultat un blocaj de trafic teribil, cand armata de tancuri a ajuns din urma Armata a 6-a, ambele armate fiind stopate pana cand s-a reusit fluidizarea circulatiei.
Intarzierea a fost neasteptat de lunga, apreciindu-se ca s-a pierdut cel putin o saptamana. In fata acestei prime nereusite partiale, Hitler s-a razgandit, hotarand ca din nou, Armata a 4-a Panzer sa se alature atacatorilor Stalingradului.
Pana la sfarsitul lunii iulie, germanii ii fortasera pe sovietici sa traverseze in defensiva raul Don. A fost stabilit un aliniament aliat format din armatele romanesti, italiene si maghiare.
Armata a 6-a Germana se afla la numai cateva zeci de kilometri de Stalingrad, iar Armata a 4-a Panzer, aflata acum pe flancul sudic, si-a schimbat din nou directia de atac catre nord, pentru a ajuta la cucerirea orasului. In sud, Grupul A forta inaintarea catre Caucaz, dar avansarea lui era incetinita, efectivele fiindu-i intinse pe distante prea mari si neavand legatura cu Grupul B.
In acest moment, intentiile germane au devenit clare comandantilor sovietici care, in iulie, faceau planuri pentru apararea orasului.
Trupele aflate in retragere din fata germanilor au fost oprite in oras si trupe proaspete au fost aduse din spatele frontului pe celalalt mal al Volgai. S-a format o noua armata, a 62-a, sub comanda lui Vasili Ciuikov, care avea misiune sa apere orasul cu orice pret.
Pana la sfarsitul lui august, Grupul de Armate Sud (B) au atins aliniamentul raului Volga la nord de Stalingrad. A urmat avansarea spre sud, catre oras. Pana pe 1 septembrie, sovieticii nu-si mai puteau aproviziona trupele decat cu ajutorul navelor fluviale, care se angajau in traversari periculoase ale raului Volga.
Pe 23 august, germanii au efectuat un bombardament aerian amplu, care a provocat un incendiu devastator in oras, ucigand mii de civili si transformand orasul intr-o mare de resturi si de ruine arzande.
Optzeci la suta din spatiile de locuit ale orasului au fost distruse.
Armata a 62-a Sovietica si-a stabilit liniile defensive printre daramaturi, cu puncte de rezistenta in ruinele caselor si uzinelor.
Lupta pentru oras a fost nemiloasa si disperata. Stalin a dat ordine ca toti militarii care se retrageau fara ordin sa fie executati. Nici un pas inapoi a devenit lozinca aparatorilor. In toata perioada luptelor, fortele Ministerului de Interne au executat sau au trimis in batalioane disciplinare peste 13.000 de militari pentru lasitate sau dezertare.
Peste 300.000 de oameni au fost trimisi inapoi la unitatile lor sau au ajutat la completarea altora.
In schimb, germanii au atacat indiferenti la pierderi.
Intaririle sovietice erau aduse...
S-a intamplat in 23 august 1942 was first posted on august 23, 2020 at 3:14 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 august 1942: Al doilea razboi mondial: Batalia de la Stalingrad. Pe 23 august, germanii au efectuat un bombardament aerian amplu, care a provocat un incendiu devastator in oras, ucigand mii de civili si transformand orasul intr-o mare de resturi si de ruine arzande. Optzeci la suta din spatiile de locuit ale orasului au fost distruse. Armata a 62-a Sovietica si-a stabilit liniile defensive printre daramaturi, cu puncte de rezistenta in ruinele caselor si uzinelor.
Batalia de la Stalingrad a fost un punct de cotitura dintre cele mai importante ale celui de-al doilea razboi mondial si este considerata cea mai sangeroasa si mai mare batalie din istoria omenirii. Batalia a fost marcata de brutalitate si de lipsa de grija pentru populatia civila, manifestate de ambele parti angrenate in conflict.
Batalia include campania de bombardamente a orasului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra orasului, luptele din interiorul orasului insusi si contraofensiva sovietica care, in cele din urma, a incercuit si distrus fortele germane si ale celorlalti aliati din cadrul Axei din oras si din raionul orasului. Numarul total al pierderilor este estimat la aproximativ 3 milioane.
Lipsa datelor exacte este datorata refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor ca sacrificiile ar fi parut prea mari si ar fi demobilizat eforturile de razboi. Fortele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de rasarit si nu si-au mai revenit niciodata de pe urma acestei infrangeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat inceputul eliberarii URSS, lupta care a dus in cele din urma la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
Din toate punctele de vedere, batalia de la Stalingrad a fost cea mai sangeroasa, cu cele mai multe pierderi intr-o singura batalie.
A durat 199 de zile.
Pierderile in randurile militarilor Axei au fost de circa 850.000 de oameni.
Printre acestia, 400.000 de germani, 200.000 de romani, 130.000 de italieni si 120.000 de unguri.
Mai mult de 40.000 de civili sovietici au murit in oras si in suburbii.
Numarul de civili ucisi in zonele din raionul inconjurator nu a putut fi estimat.
Inceputul Operatiei Unternehmen Blaua fost planificat pentru sfarsitul lunii mai 1942.
Un numar de unitati germane si romane, care urmau sa ia parte la atac, erau inca angajate in cucerirea Sevastopolului, oras fortificat si port in Peninsula Crimeea. Intarzierile datorate apararii sovietice hotarate au facut ca atacul sa fie amanat de cateva ori, pana la sfarsitul lunii iunie.
Au fost intreprinse atacuri de mai mica amploare, blocand fortele sovietice intr-o punga la Harkov, pe 22 mai. Atacul a inceput intr-un tarziu, pe 28 iunie 1942, cand Grupul de Armate Sud a inaintat in sudul Rusiei.
Ofensiva germana a inceput bine. Fortele sovietice au opus rezistenta slaba in largile stepe rusesti si s-au retras in dezordine catre est. Cele cateva incercari de a stabili o linie defensiva au esuat, trupele germane le-au strapuns, inconjurat, formandu-se doua pungi largi, prima distrusa pe 2 iunie la nord-est de Harkov, iar a doua in jurul localitatii Millerovo, regiunea Rostov, o saptamana mai tarziu. Intre timp,Armata a 2-a Maghiara si Armata a 4-a Panzer au lansat atacul asupra Voronejului, cucerind orasul pe 5 iulie 1942.
Succesul avansarii initiale a fost atat de mare, incat Hitler a intervenit si a ordonat Armatei a 4-a Panzer sa se alature Grupului de Armate Sud (A).
A rezultat un blocaj de trafic teribil, cand armata de tancuri a ajuns din urma Armata a 6-a, ambele armate fiind stopate pana cand s-a reusit fluidizarea circulatiei.
Intarzierea a fost neasteptat de lunga, apreciindu-se ca s-a pierdut cel putin o saptamana. In fata acestei prime nereusite partiale, Hitler s-a razgandit, hotarand ca din nou, Armata a 4-a Panzer sa se alature atacatorilor Stalingradului.
Pana la sfarsitul lunii iulie, germanii ii fortasera pe sovietici sa traverseze in defensiva raul Don. A fost stabilit un aliniament aliat format din armatele romanesti, italiene si maghiare.
Armata a 6-a Germana se afla la numai cateva zeci de kilometri de Stalingrad, iar Armata a 4-a Panzer, aflata acum pe flancul sudic, si-a schimbat din nou directia de atac catre nord, pentru a ajuta la cucerirea orasului. In sud, Grupul A forta inaintarea catre Caucaz, dar avansarea lui era incetinita, efectivele fiindu-i intinse pe distante prea mari si neavand legatura cu Grupul B.
In acest moment, intentiile germane au devenit clare comandantilor sovietici care, in iulie, faceau planuri pentru apararea orasului.
Trupele aflate in retragere din fata germanilor au fost oprite in oras si trupe proaspete au fost aduse din spatele frontului pe celalalt mal al Volgai. S-a format o noua armata, a 62-a, sub comanda lui Vasili Ciuikov, care avea misiune sa apere orasul cu orice pret.
Pana la sfarsitul lui august, Grupul de Armate Sud (B) au atins aliniamentul raului Volga la nord de Stalingrad. A urmat avansarea spre sud, catre oras. Pana pe 1 septembrie, sovieticii nu-si mai puteau aproviziona trupele decat cu ajutorul navelor fluviale, care se angajau in traversari periculoase ale raului Volga.
Pe 23 august, germanii au efectuat un bombardament aerian amplu, care a provocat un incendiu devastator in oras, ucigand mii de civili si transformand orasul intr-o mare de resturi si de ruine arzande.
Optzeci la suta din spatiile de locuit ale orasului au fost distruse.
Armata a 62-a Sovietica si-a stabilit liniile defensive printre daramaturi, cu puncte de rezistenta in ruinele caselor si uzinelor.
Lupta pentru oras a fost nemiloasa si disperata. Stalin a dat ordine ca toti militarii care se retrageau fara ordin sa fie executati. Nici un pas inapoi a devenit lozinca aparatorilor. In toata perioada luptelor, fortele Ministerului de Interne au executat sau au trimis in batalioane disciplinare peste 13.000 de militari pentru lasitate sau dezertare.
Peste 300.000 de oameni au fost trimisi inapoi la unitatile lor sau au ajutat la completarea altora.
In schimb, germanii au atacat indiferenti la pierderi.
Intaririle sovietice erau aduse...
