S-a întâmplat în 28 august 1917, 28.VIII / 10.IX – 30.VIII / 12.IX
VIII / 10.
IX 30.
VIII / 12.
IX: Batalia de la Ciresoaia, ultima batalie importanta din campania anului 1917 pe frontul romanesc (in cadrul primei conflagratii mondiale). In urma bataliei de la Oituz (26 iulie/8 august 9/22 august 1917), armata romana a reusit sa securizeze accesul unitatilor inamice ale []The post S-a intamplat in 28 august 1917, 28.
VIII / 10.
IX 30.
VIII / 12.
IX appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 28 august 1917, 28.
VIII / 10.
IX 30.
VIII / 12.
IX was first posted on august 28, 2020 at 3:40 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 28 august 1917, 28.
VIII / 10.
IX 30.
VIII / 12.
IX: Batalia de la Ciresoaia, ultima batalie importanta din campania anului 1917 pe frontul romanesc (in cadrul primei conflagratii mondiale).
In urma bataliei de la Oituz (26 iulie/8 august 9/22 august 1917), armata romana a reusit sa securizeze accesul unitatilor inamice ale grupului de armate Gerock spre Valea Trotusului si Onesti si apoi spre Adjud. Reconstituirea armatei romane si rezistenta darza atat de pretioasa pentru cauza aliata pe care aceasta armata o opune in acest moment inamicului, in conditii de dificultate exceptionala, sunt un exemplu magnific al fortei pe care libertatea o da unui popor liber. Romanul a dovedit ca este soldatul cel mai viteaz din lume cand i se da posibilitatea sa-si demonstreze aceasta vitejie , aprecia premierul britanic Lloyd George (1916-1922).
Corpul 8 Armata austro-ungar reusise pozitionarea pe inaltimile de la Oituz si Slanic, in urma bataliei de la Oituz, iar valea Trotusului era bombardata de artileria inamica de pe varfurile Ciresoaia si Cosna. Comandantul Armatei a 2-a, generalul Alexandru Averescu, identificase ca punctul slab al Armatei 1 austro-ungare se afla la Ciresoaia si decide sa emita ordinul de operatii pentru Corpul 4 Armata roman, fiind trimis si Diviziilor 1 si 7 Infanterie pentru studierea sa si pregatirea de lupta. Pentru declansarea ofensivei in vederea cuceriri varfului Ciresoaia si apoi a varfului Cosna, fortele romane includeau 34 de batalioane de infanterie, 4 escadroane de cavalerie si 35 de baterii de artilerie de diferite calibre, de la 53 la 152 de mm, mentioneaza sursa citata anterior. Foarte important in aceasta actiune ofensiva era rolul care trebuia indeplinit simultan de trupele ruse. Aceste trebuiau sa rupa zona de front de la sud si vest de poiana Fundu Bogata si sa cucereasca aliniamentul varful Nineasa, Fundu Pacuritei, cota 601 de la Slanic.
Comandantii celor doua armate au convenit declansarea ofensivei in dimineata zilei de 25 august/7 septembrie, insa la 22 august/4 septembrie 1917 comandantul Corpului 9 Rus a comunicat ca din cauza timpului nefavorabil nici artileria grea si nici infanteria Corpului 24 Rus nu vor fi disponibile la timp pentru declansarea operatiei. Generalul Alexandru Averescu a replicat comandantului rus ca este necesar sa se respecte data initiala pentru declansarea ofensivei pentru ca este posibil ca miscarile de trupe din zona sa fie aflate de inamic prin serviciul lor de informatii sau prin luarea unor prizonieri. Ceea ce Averescu a intuit, s-a intamplat. Serviciul de informatii inamic a aflat pozitiile din teren si miscarile de trupe ale fortelor romane si ruse si a prilejuit corpului de comanda al armatelor austro-ungare si germane sa pregateasca temeinic rezistenta in zona Ciresoaia.
In dimineata zilei de 27 august/9 septembrie, a fost declansat focul de artilerie, care a durat aproape trei ore, asupra pozitiilor inamice de pe varful Ciresoaia pentru a sparge retelele de sarma ghimpata asezate de inamic. Pana si copacii padurii care imbraca versantii masivului Ciresoaia, fusesera legati intre ei cu sarma ghimpata si terenul fusese minat pentru a opri orice fel de inaintare terestra. Divizia 225 Infanterie germana a replicat cu trageri rare, la inceput, si ulterior au intensificat focul pe masura ce trupele romane se regrupau.
Pentru evitarea pierderilor uriase de vieti omenesti, generalul Dumitru Stratilescu, comandantul Diviziei 1 Infanterie, a ordonat declansarea asaltului, fara a mai astepta ca artileria proprie sa faca culoarele necesare in retelele de sarma ghimpata. Pe fondul pierderilor grele, generalul Arthur Vaitoianu a cerut Diviziei 1 Infanterie sa asigure flancul drept, pentru ca armata rusa se abatuse de la directia care fusese stabilita in ordinul de lupta si totodata a cerut Diviziei 7 Infanterie sa atace cu Brigada 13 Infanterie pe directia cotei 707 pentru a invalui varful Ciresoaia.
Atacul dinspre sud al Brigazii 13 Infanterie si actiunile Diviziilor 6 si 7 Infanterie s-au finalizat in nereusite tactice.
Indarjirea cu care s-au purtat luptele este desprinsa si din pierderile de vieti omenesti in randul fortelor romane, 13 ofiteri si 507 morti, raniti si disparuti, doar in prima zi de lupta. Fortele...