S-a întâmplat în 12 septembrie 1919
S-a intamplat in 12 septembrie 1919: Decret-lege dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei pentru reforma agrara, dat dupa cel pentru introducerea votului universal. Proiectul de lege privind reforma electorala a fost discutat pe articole incepand cu 4 august si a fost adoptat cu mici modificari si un singur vot impotriva pe 6 august. Consiliul Dirigent []The post S-a intamplat in 12 septembrie 1919 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 12 septembrie 1919 was first posted on septembrie 12, 2020 at 12:31 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 septembrie 1919: Decret-lege dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei pentru reforma agrara, dat dupa cel pentru introducerea votului universal. Proiectul de lege privind reforma electorala a fost discutat pe articole incepand cu 4 august si a fost adoptat cu mici modificari si un singur vot impotriva pe 6 august. Consiliul Dirigent a trimis Consiliului de Ministri de la Bucuresti, la 12 august, un exemplar legalizat al proiectului, care a fost discutat in sedinta din 20 august si promulgat ca decret-lege pe 24 august.
Acelasi traseu a fost urmat si de catre proiectul de lege privind reforma agrara. El a fost luat in discutie de catre Marele Sfat National Roman in sedinta a 13-a, din 6 august 1919, iar varianta adoptata a sa a devenit decret-lege pe 12 septembrie. Potrivit acestei reforme, marile proprietati urmau a fi reduse prin expropriere la un pret stabilit de catre comisiile judetene de improprietarire, iar taranii aveau dreptul la o suprafata de pamant cel putin atat cat puteau s-o lucreze ei si familiile lor[La Alba Iulia s-a decis administrarea Transilvaniei de catre un organism special pana la convocarea unei Constituante a Romaniei intregite. Astfel, s-a format Marele Sfat National compus din 250 de membri. Potrivit punctului IX al Rezolutiei de la Alba-Iulia, Marele Sfat National avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana oricand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le afla necesare in interesul natiunii . Rolul sau a fost al unui parlament provizoriu , iar forta executiva a acestuia era reprezentata de Consiliul Dirigent, supremul for al natiunii romane din Ardeal cuvantul Ardeal fiind numirea colectiva a intregului teritoriu romanesc din fosta Ungarie .
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului si tinuturilor romanesti din Ungaria, numit de Marele Sfat National in data de 2 decembrie 1918, a avut menirea de a duce la indeplinire hotararile Adunarii Nationale: Consiliul Dirigent va prelua si va dirigui viata de stat, va ingriji serviciile publice si in acest scop va fi in drept de a ordona si a lua toate masurile pe care le va gasi necesare . Decretul lege semnat de Regele Ferdinand I sublinia folositoare activitatea acestuia pana la definitiva organizare a Romaniei unite. Asadar, era vorba de o autonomie provizorie, limitata in timp, Consiliul Dirigent urmand sa functioneze pana la unificarea legislativa si administrativ-institutionala.
Sediul Consiliului Dirigent a fost stabilit la Sibiu unde a functionat intre 9 decembrie 1918 18 noiembrie 1919. Incepand cu 17 decembrie 1919 si pana in 10 aprilie 1920, sedintele s-au tinut la Cluj. Organul de presa al acestui organism a fost Gazeta Oficiala, redactor fiind numit Teodor V. Pacatian.
Decretele Consiliului Dirigent aveau caracterul de lege si erau obligatorii.
Primul act juridic adoptat de Consiliul Dirigent a fost Decretul I, din 24 ianuarie 1918. Acesta viza modul de aplicare al legilor, functionarea serviciilor publice. In domeniul administratiei publice s-a introdus limba romana, ca limba oficiala. In acele comitate in care natiunile conlocuitoare reprezentau a cincea parte din populatie cetatenii minoritari puteau utiliza limba proprie in administratie si invatamant.
Dupa infiintarea Consiliului Dirigent, consiliile nationale comitatense, cercuale, urbane si comunale romanesti au trecut sub autoritatea Resortului de Interne. In fruntea comitatelor (judetelor) si a municipiilor au fost numiti prefecti, ceilalti functionari ramanand cu atributiile fixate de legea din 1866. In orasele cu titlu de municipiu au fost desemnati prefecti diferiti de cei ai judetelor (Cluj, Sibiu, Targu-Mures, Arad, Oradea, Timisoara, Satu-Mare). Au fost numiti prefecti si pentru teritoriile aflate dincolo de linia de demarcatie (Bihor, Salaj, Satu-Mare, Arad, Caras-Severin).
Dreptul constitutional maghiar a fost inlocuit cu cel roman. S-a desfiintat Comisia de examinare pentru magistrati si avocati cu resedinta in Targu-Mures si s-a instituit, in locul acesteia, in mod provizoriu, o Comisie de examinare la Cluj. Pentru judecatorii, procurorii, notarii publici si avocatii care nu cunosteau limba romana s-a stabilit un rastimp de 6-12 luni in care sa invete limba oficiala. La Bucuresti, la Curtea de Casatie si Justitie, au fost organizate trei sectii transilvanene, iar Secretariatul General din cadrul Comisiei Regionale de Unificare si Descarcare de la Cluj avea in competenta rezolvarea problemelor ce tineau de Transilvania.
Proiectul de reforma agrara propus de Consiliul Dirigent a avut menirea de a impulsiona dezvoltarea industriei nationale si de a pregati intensificarea economiei rurale. In acest scop s-a infiintat un Serviciu special al reformei agrare si al statisticii. Exproprierile totale au vizat proprietatile imobiliare ale caror proprietari au optat pentru cetatenia altui stat sau persoanele publice si private, institutii, corporatii care aveau sediul in exterior. Calitatea...
S-a intamplat in 12 septembrie 1919 was first posted on septembrie 12, 2020 at 12:31 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 septembrie 1919: Decret-lege dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei pentru reforma agrara, dat dupa cel pentru introducerea votului universal. Proiectul de lege privind reforma electorala a fost discutat pe articole incepand cu 4 august si a fost adoptat cu mici modificari si un singur vot impotriva pe 6 august. Consiliul Dirigent a trimis Consiliului de Ministri de la Bucuresti, la 12 august, un exemplar legalizat al proiectului, care a fost discutat in sedinta din 20 august si promulgat ca decret-lege pe 24 august.
Acelasi traseu a fost urmat si de catre proiectul de lege privind reforma agrara. El a fost luat in discutie de catre Marele Sfat National Roman in sedinta a 13-a, din 6 august 1919, iar varianta adoptata a sa a devenit decret-lege pe 12 septembrie. Potrivit acestei reforme, marile proprietati urmau a fi reduse prin expropriere la un pret stabilit de catre comisiile judetene de improprietarire, iar taranii aveau dreptul la o suprafata de pamant cel putin atat cat puteau s-o lucreze ei si familiile lor[La Alba Iulia s-a decis administrarea Transilvaniei de catre un organism special pana la convocarea unei Constituante a Romaniei intregite. Astfel, s-a format Marele Sfat National compus din 250 de membri. Potrivit punctului IX al Rezolutiei de la Alba-Iulia, Marele Sfat National avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana oricand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le afla necesare in interesul natiunii . Rolul sau a fost al unui parlament provizoriu , iar forta executiva a acestuia era reprezentata de Consiliul Dirigent, supremul for al natiunii romane din Ardeal cuvantul Ardeal fiind numirea colectiva a intregului teritoriu romanesc din fosta Ungarie .
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului si tinuturilor romanesti din Ungaria, numit de Marele Sfat National in data de 2 decembrie 1918, a avut menirea de a duce la indeplinire hotararile Adunarii Nationale: Consiliul Dirigent va prelua si va dirigui viata de stat, va ingriji serviciile publice si in acest scop va fi in drept de a ordona si a lua toate masurile pe care le va gasi necesare . Decretul lege semnat de Regele Ferdinand I sublinia folositoare activitatea acestuia pana la definitiva organizare a Romaniei unite. Asadar, era vorba de o autonomie provizorie, limitata in timp, Consiliul Dirigent urmand sa functioneze pana la unificarea legislativa si administrativ-institutionala.
Sediul Consiliului Dirigent a fost stabilit la Sibiu unde a functionat intre 9 decembrie 1918 18 noiembrie 1919. Incepand cu 17 decembrie 1919 si pana in 10 aprilie 1920, sedintele s-au tinut la Cluj. Organul de presa al acestui organism a fost Gazeta Oficiala, redactor fiind numit Teodor V. Pacatian.
Decretele Consiliului Dirigent aveau caracterul de lege si erau obligatorii.
Primul act juridic adoptat de Consiliul Dirigent a fost Decretul I, din 24 ianuarie 1918. Acesta viza modul de aplicare al legilor, functionarea serviciilor publice. In domeniul administratiei publice s-a introdus limba romana, ca limba oficiala. In acele comitate in care natiunile conlocuitoare reprezentau a cincea parte din populatie cetatenii minoritari puteau utiliza limba proprie in administratie si invatamant.
Dupa infiintarea Consiliului Dirigent, consiliile nationale comitatense, cercuale, urbane si comunale romanesti au trecut sub autoritatea Resortului de Interne. In fruntea comitatelor (judetelor) si a municipiilor au fost numiti prefecti, ceilalti functionari ramanand cu atributiile fixate de legea din 1866. In orasele cu titlu de municipiu au fost desemnati prefecti diferiti de cei ai judetelor (Cluj, Sibiu, Targu-Mures, Arad, Oradea, Timisoara, Satu-Mare). Au fost numiti prefecti si pentru teritoriile aflate dincolo de linia de demarcatie (Bihor, Salaj, Satu-Mare, Arad, Caras-Severin).
Dreptul constitutional maghiar a fost inlocuit cu cel roman. S-a desfiintat Comisia de examinare pentru magistrati si avocati cu resedinta in Targu-Mures si s-a instituit, in locul acesteia, in mod provizoriu, o Comisie de examinare la Cluj. Pentru judecatorii, procurorii, notarii publici si avocatii care nu cunosteau limba romana s-a stabilit un rastimp de 6-12 luni in care sa invete limba oficiala. La Bucuresti, la Curtea de Casatie si Justitie, au fost organizate trei sectii transilvanene, iar Secretariatul General din cadrul Comisiei Regionale de Unificare si Descarcare de la Cluj avea in competenta rezolvarea problemelor ce tineau de Transilvania.
Proiectul de reforma agrara propus de Consiliul Dirigent a avut menirea de a impulsiona dezvoltarea industriei nationale si de a pregati intensificarea economiei rurale. In acest scop s-a infiintat un Serviciu special al reformei agrare si al statisticii. Exproprierile totale au vizat proprietatile imobiliare ale caror proprietari au optat pentru cetatenia altui stat sau persoanele publice si private, institutii, corporatii care aveau sediul in exterior. Calitatea...
