CURAJUL – tăria creştinilor virtuoşi
I. INTRODUCERE. In sirul virtutilor cardinale se inscrie si curajul, alaturi de intelepciune, dreptate si cumpatare. Interesant este faptul ca crestinismul a preluat aceste virtuti din etica antica: despre ele vorbesc, bunaoara, Platon (Republica, IV) si Cicero (De Inventione, II)8 . Curajul era vazut insa mai mult ca o virtute civica si militara, in sensul []I. INTRODUCERE. In sirul virtutilor cardinale se inscrie si curajul, alaturi de intelepciune, dreptate si cumpatare. Interesant este faptul ca crestinismul a preluat aceste virtuti din etica antica: despre ele vorbesc, bunaoara, Platon (Republica, IV) si Cicero (De Inventione, II)8 . Curajul era vazut insa mai mult ca o virtute civica si militara, in sensul cultivarii unor performante si atitudini barbatesti, cu accent pe vitejie si eroism. Crestinismul nu exclude aceste sensuri, dar muta accentul spre cele spirituale. Prin curaj , invatatura crestina are in vedere, desigur, si infruntarea greutatilor externe, dar da prioritate infruntarii impulsurilor si ispitelor inte rne, adica invingerea acelor pofte si dorinte pacatoase proprii, care pot impiedica savarsirea binelui. Asa se explica si un dicton sugestiv in acest sens: cel mai mare act de curaj este sa te invingi pe tine insuti.
Spre a face si mai bine inteleasa deosebirea dintre curajul civic-militar si cel moral-crestin, profesorul Teodor M. Popescu utilizeaza doua expresii de mare forta stilistica: eroismul laic si eroismul credintei, cu exemplificari concrete pentru fiecare (Meditatii teologice, II, pp. 187-193).
II. TEMA catehezei prezente este cat se poate de actuala: pe de o parte, pentru ca fiecare om/crestin se gaseste in situatia de a infrunta zilnic tot felul de greutati, din exterior si din propriul cuget; pe de alta, pentru ca e nevoie sa se faca distinctie intre curaj, ca buna indraznire crestina, si indrazneala obraznica a unor semeni care se cred curajosi, dar care sunt, in realitate, aroganti si tupeisti. III. TRATAREA are in atentie cateva repere orientative: definitii, etimologie, sinonime/antonime, texte scripturistice si patristice; proverbe sugestive; binefacerile (roadele); pacatele impotriva curajului crestin.1. Definitii: Forta morala de a infrunta cu indrazneala primejdiile si neajunsurile de orice fel; indrazneala, fermitate in actiuni sau in manifestarea convingerilor; tarie de caracter, temeritate, barbatie (DEX); Insusirea sufleteasca a crestinului de a-si implini cu statornicie indatoririle sale si a infrunta cu hotarare toate greutatile si primejdiile vietii (Invatatura de credinta ortodoxa);2. Etimologic, termenul curaj este apropiat de cuvintele similare din limbile italiana (coraggio) si franceza (courage), ambele fiind legate de latinescul corcordis (inima) si de termenul coraticum din latina populara. De aici posibila provenienta a unuia dintre sinonimele adjectivului curajos : inimos.3. Sinonimele mai cunoscute si utilizate: barbatie, cutezanta, indraznire, neinfricare, darzenie, vitejie, eroism, tenacitate. Antonime (termeni opusi): lasitate, frica, teama.4. Sfanta Scriptura abunda nu atat in cuvinte si expresii legate de curaj, cat mai ales in exemple vii ale acestei virtuti, adevarati eroi ai credintei cum ii numeste Prof. T. M. Popescu. Ca texte ilustrative propunem: In lume necazuri veti avea; dar indrazniti. Eu am biruit lumea! (Ioan 16, 33); Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti! (Matei, 14, 27); Intariti-va in Domnul si intru puterea tariei Lui. Imbracativa cu toate armele lui Dumnezeu, ca sa puteti sta impotriva uneltirilor diavolului (Efeseni 6, 10-11). Sfintii Parinti scot in evidenta mai ales aspectul propriei invingeri/infrangeri atunci cand vorbesc de curaj. De pilda, Avva Iosif din Panefo a marturisit odata in fata ucenicilor: Eu sunt azi imparat, fiindca am imparatit peste patimi (Patericul egiptean).5. Proverbe sugestive: Audaces fortuna juvat (pe cei curajosi ii ajuta norocul); Adevaratul curaj este prudenta (Cicero); Curajul inseamna sa te ridici si sa vorbesti, insa inseamna si sa stai jos si sa asculti (W. Churchill); Curajul inseamna sa infrunti opinia majoritatii in numele adevarului (V. Havel); A fi curajos nu inseamna a te arunca inainte in orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarat sa fii intotdeauna de partea adevarului (Plutarh); Curajul este rezistenta duhului fata de ispita fricii (R. Wurmbrand); Sa ai curajul sa spui da/ Sa ai curajul sa spui nu/ i-n fiecare clipa grea/Sa ai curajul sa fi tu /R. Kipling).6. Roadele (binefacerile) curajului: implinirea ca om/crestin, perseverenta, staruinta, increderea, rabdarea, statornicia.7. Pacate impotriva curajului: frica, lasitatea, tupeul, obraznicia, indrazneala oarba,...
Spre a face si mai bine inteleasa deosebirea dintre curajul civic-militar si cel moral-crestin, profesorul Teodor M. Popescu utilizeaza doua expresii de mare forta stilistica: eroismul laic si eroismul credintei, cu exemplificari concrete pentru fiecare (Meditatii teologice, II, pp. 187-193).
II. TEMA catehezei prezente este cat se poate de actuala: pe de o parte, pentru ca fiecare om/crestin se gaseste in situatia de a infrunta zilnic tot felul de greutati, din exterior si din propriul cuget; pe de alta, pentru ca e nevoie sa se faca distinctie intre curaj, ca buna indraznire crestina, si indrazneala obraznica a unor semeni care se cred curajosi, dar care sunt, in realitate, aroganti si tupeisti. III. TRATAREA are in atentie cateva repere orientative: definitii, etimologie, sinonime/antonime, texte scripturistice si patristice; proverbe sugestive; binefacerile (roadele); pacatele impotriva curajului crestin.1. Definitii: Forta morala de a infrunta cu indrazneala primejdiile si neajunsurile de orice fel; indrazneala, fermitate in actiuni sau in manifestarea convingerilor; tarie de caracter, temeritate, barbatie (DEX); Insusirea sufleteasca a crestinului de a-si implini cu statornicie indatoririle sale si a infrunta cu hotarare toate greutatile si primejdiile vietii (Invatatura de credinta ortodoxa);2. Etimologic, termenul curaj este apropiat de cuvintele similare din limbile italiana (coraggio) si franceza (courage), ambele fiind legate de latinescul corcordis (inima) si de termenul coraticum din latina populara. De aici posibila provenienta a unuia dintre sinonimele adjectivului curajos : inimos.3. Sinonimele mai cunoscute si utilizate: barbatie, cutezanta, indraznire, neinfricare, darzenie, vitejie, eroism, tenacitate. Antonime (termeni opusi): lasitate, frica, teama.4. Sfanta Scriptura abunda nu atat in cuvinte si expresii legate de curaj, cat mai ales in exemple vii ale acestei virtuti, adevarati eroi ai credintei cum ii numeste Prof. T. M. Popescu. Ca texte ilustrative propunem: In lume necazuri veti avea; dar indrazniti. Eu am biruit lumea! (Ioan 16, 33); Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti! (Matei, 14, 27); Intariti-va in Domnul si intru puterea tariei Lui. Imbracativa cu toate armele lui Dumnezeu, ca sa puteti sta impotriva uneltirilor diavolului (Efeseni 6, 10-11). Sfintii Parinti scot in evidenta mai ales aspectul propriei invingeri/infrangeri atunci cand vorbesc de curaj. De pilda, Avva Iosif din Panefo a marturisit odata in fata ucenicilor: Eu sunt azi imparat, fiindca am imparatit peste patimi (Patericul egiptean).5. Proverbe sugestive: Audaces fortuna juvat (pe cei curajosi ii ajuta norocul); Adevaratul curaj este prudenta (Cicero); Curajul inseamna sa te ridici si sa vorbesti, insa inseamna si sa stai jos si sa asculti (W. Churchill); Curajul inseamna sa infrunti opinia majoritatii in numele adevarului (V. Havel); A fi curajos nu inseamna a te arunca inainte in orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarat sa fii intotdeauna de partea adevarului (Plutarh); Curajul este rezistenta duhului fata de ispita fricii (R. Wurmbrand); Sa ai curajul sa spui da/ Sa ai curajul sa spui nu/ i-n fiecare clipa grea/Sa ai curajul sa fi tu /R. Kipling).6. Roadele (binefacerile) curajului: implinirea ca om/crestin, perseverenta, staruinta, increderea, rabdarea, statornicia.7. Pacate impotriva curajului: frica, lasitatea, tupeul, obraznicia, indrazneala oarba,...
