Sfantul Maxim Grecul Multi oameni nu pricep si sunt si din aceia care socotesc de necrezut cele spuse de dumnezeiescul Evanghelist Ioan despre marea multime a minunilor lui Dumnezeu-Cuvantul, Care S-a intrupat, astfel incat toata lumea nu ar putea sa cuprinda cartile scrise daca ar fi scrise toate minunile Mantuitorului pana la una. Sa va []Sfantul Maxim GreculMulti oameni nu pricep si sunt si din aceia care socotesc de necrezut cele spuse de dumnezeiescul Evanghelist Ioan despre marea multime a minunilor lui Dumnezeu-Cuvantul, Care S-a intrupat, astfel incat toata lumea nu ar putea sa cuprinda cartile scrise daca ar fi scrise toate minunile Mantuitorului pana la una. Sa va fie stiut ca in randul celorlalte obiceiuri ale Dumnezeiestii Scripturi exista si acel obicei de a exprima in cuvinte folosite la gradul superlativ nu numai multimea mare a binefacerilor dumnezeiesti si a oamenilor binecredinciosi, ci chiar si putinatatea si raritatea lor. i acest lucru reiese clar din acele fagaduinte pe care Insusi Facatorul le-a facut Fericitului Avraam, zicand: si voi inmulti foarte neamul tau, ca sa fie ca stelele cerului si ca nisipul de pe tarmul marii (Fac. 22, 17). Aceasta nu inseamna ca ei, intr-adevar, vor fi nenumarati, caci un asemenea lucru este de necrezut, ci inseamna ca vor fi foarte multi si mai presus de orice socoteala omeneasca. La fel se spune si in psalmul 138: Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tai, Dumnezeule, si foarte s-a intarit stapanirea lor. i-i voi numara pe ei si mai mult decat nisipul se vor inmulti (Ps. 138, 17-18), nu asa incat vor fi mai multi decat nisipul, care se afla pe tot pamantul, ci vor fi foarte multi si prietenii lui Dumnezeu vor fi in numar foarte mare, adica aceia care de la inceputul veacului si pana la sfarsitul lui I-au bineplacut lui Dumnezeu. Prin aceeasi exprimare la gradul superlativ dumnezeiescul cuvant arata si putinatatea lor, insa nu saracirea completa cand spune: Toti s-au abatut, impreuna netrebnici s-au facut; nu este cel ce face bine, nu este pana la unul (Ps. 52, 4). Acest lucru este exprimat la gradul superlativ si reiese din faptul ca si in timpul acestui Imparat binecredincios, David, in neamul iudeu au existat multi oameni care I-au placut lui Dumnezeu prin buna credinta; ca dovada slujeste multimea Proorocilor care a existat in timpul dumnezeiescului Samuel si, de asemenea, si dupa David, dintre care sunt Ilie si Elisei si multimea mare a...