S-a întâmplat în 15 noiembrie…
S-a intamplat in 15 noiembrie 1280: A murit Albertus Magnus, teolog german. Albertus Magnus sau Albert cel Mare s-a nascut in 1195, in Lauingen, vabia. Moare la K ln in 1280. Este unul din cei mai reprezentativi filosofi crestini ai Evului Mediu, calugar dominican realist, profesor al lui Toma din Aquinosi al lui Pedro Hispano, []The post S-a intamplat in 15 noiembrie appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 15 noiembrie was first posted on noiembrie 15, 2020 at 5:39 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 noiembrie 1280: A murit Albertus Magnus, teolog german. Albertus Magnus sau Albert cel Mare s-a nascut in 1195, in Lauingen, vabia. Moare la K ln in 1280. Este unul din cei mai reprezentativi filosofi crestini ai Evului Mediu, calugar dominican realist, profesor al lui Toma din Aquinosi al lui Pedro Hispano, viitor papa Ioan al XXI-lea. 1498: S-a nascut Eleonore de Austria, regina a Portugaliei si Frantei (d. 25.02.1558). 1630: A murit Johannes Kepler, astronom si matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observatiilor sale si ale profesorului sau, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de miscare ale planetelor (legile lui Kepler ) (n. 1571). 1670: A murit Comenius (Jan Amos Komensky), umanist si pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne si al didacticii ca disciplina de sine statatoare.
Comenius (n. Jan Amos Komensk la 28 martie 1592, la Uhersk Brod, Moravia, Imperiul Habsburgic azi in Cehia d. Amsterdam, arile de Jos) a fost un filosof, gramatician si pedagog ceh. Comenius s-a ocupat intrega viata de perfectionarea metodelor pedagogice.
Opera sa il face sa fie considerat, in momentul de fata, parintele educatiei moderne. A realizat o delimitare a pedagogiei ca un sistem de sine statator care studiaza educatia. Abordeaza toate problemele importante ale pedagogiei legate de metoda, continuturi, de ideal, inclusiv a ajuns la concluzia ca pedagogia elaboreaza niste norme care exprima prin principii didactice. A elaborat 27 de principii didactice, cel mai importanat este principiul institutiei. A afirmat ca Viata e o scoala .
Data sa de nastere, 28 martie, este comemorata in Cehia si in Slovacia prin Ziua Profesorilor. 1708: S-a nascut William Pitt, prim ministru al Marii Britanii (d. 1778). 1738: S-a nascut Sir Frederick William Herschel, astronom britanic de origine germana; la 13.
III.1781 a descoperit planeta Uranus. Sir Frederick William Herschel (in germana Friedrich Wilhelm Herschel n.
Hanovra, Principatul Braunschweig-L neburg, Sfantul Imperiu Roman d. 25 august 1822 Slough langa Windsor, Marea Britanie) a fost un astronom, inventator si muzician britanic de origine germana.
La varsta de 14 de ani intra in randurile gardei hannoveriene ca oboist, Principatul Hanovra fiind in acel timp in uniune personala cu monarhia britanica (regele era in acelas timp principe elector). In 1757 pleaca in Anglia, unde va activa ca muzician in Leeds, din 1765 fiind organist in Halifax si din 1766 in Bath. Din 1771 este membru in Societatea Regala (Royal Society). Ocupandu-se de studii de teorie muzicala, Herschel ajunge de la matematica la studii astronomice si optice. Isi construieste un tip nou de telescop, cu ajutorul caruia reuseste sa descopere la 13 martie 1781 planeta Uranus. In consecinta devine celebru si este numit de catre regele George al III-lea astronom la curtea regala. Din 1772 sora lui, Caroline Herschel vine in Anglia, pentru a-l ajuta in munca sa in astronomie. A descoperit miscarea sistemului solar fata de celelalte stele din Calea Lactee si in 1783 a determinat directia acestei miscari (Catalog de stele). La 11 ianuarie 1787 descopera doi sateliti ai planetei Uranus (Titania si Oberon), iar in 1789 doi sateliti ai planetei Saturn (Mimas si Enceladus). In 1800 descopera radiatiile infrarosii. 1787: A murit Christoph Willibald Gluck, compozitor de opera german.)Christoph Willibald Ritter von Gluck (n. 2 iulie 1714 la Erasbach langa Berching (Germania), d. Viena) a fost un compozitor german. Este unul dintre compozitorii importanti de opera din cea de-a doua jumatate asecolului al XVIII-lea si primul reformator al perioadei muzicale clasice. Este cunoscut in special pentru Orfeu si Euridice. A fost profesorul de muzica al Mariei Antoaneta, regina Frantei. Unii il considera parintele perioadei muzicale clasice si rococo cel putin in domeniul operei. 1813: Gheorghe Asachi a deschis la Academia Domneasca din Iasi un curs in limba romana pentru a preda in limba nationala, un curs de inginerie si hotarnicie. Cursul a functionat pana in 1818. 1836: A fost infiintat la Iasi Conservatorul Filarmonic si Dramatic, sub directia lui Gheorghe Asachi, spatarului Vasile Alecsandri (tatal) si a vornicului tefan Catargiu; si-a incheiat activitatea in 1840. 1839: A murit inventatorul scotian William Murdock; este primul care a produs gaz pentru iluminat prin incalzirea carbunelui intr-o retorta (1772); este si unul dintre pionierii folosirii fortei aburului (in 1784 a construit primul model al unei trasuri cu aburi ) (n. 1754). 1845: S-a nascut filosoful Vasile Conta; adept al determinismului universal (m. 1882) Traduce si adnoteaza legi, practica avocatura publica, incepand din 1875. In 1875-1876, publica in revista ieseana Convorbiri literare prima sa lucrare filosofica, Teoria fatalismului, studiu ce apare, in 1877, si in limba franceza, la Bruxelles, apoi Teoria ondulatiei universale (1877), Incercari de metafizica (1878). Ultima lucrare a fost tradusa, in 1880, in limba franceza, la Bruxelles, cu titlul definitiv Introducere in metafizica.
Filozof de talie internationala, fost ministru, coleg de clasa cu Ion Creanga, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iasi, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste. In 1873 ocupa postul de profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi. Din 1873 frecventeaza sedintele Junimii, unde tine conferinte asupra teoriei fatalismului si isi publica in Convorbiri literare primele sale lucrari filosofice. Ganditor patriot, statornic ancorat in problematica timpului sau, el s-a manifestat ca un militant pentru progresul multilateral al tanarului stat national, pentru apararea si consolidarea independentei, pentru dezvoltarea industriei, a comertului autohton, a invatamantului si a culturii.
A sustinut prelectiuni populare , organizate sub auspiciile Junimii , intitulate: Materialismul , Fetisismul , Starea economica etc., apreciate de mari oameni de cultura, printre care si Mihai Eminescu, pe atunci redactor al Curierului de Iasi si membru al Junimii Desi participant Ia sedintele Junimii , si-a pastrat independenta de gandire si de actiune in politica. La Facultatea de Litere, in proiect figura si predarea unui curs de istorie critica a religiilor. La 20 iulie 1880 devine ministru al Instructiunii Publice si Cultelor. La 10 aprilie 1881 demisioneaza din guvern si activeaza ca membru al Curtii de Casatie. Bolnav de ftizie, efectueaza o ultima calatorie in Italia, inainte de a muri. Corpul sau a fost transportat la Iasi, unde i s-au facut funeralii nationale. 1855, 15/27: Deschiderea oficiala a cursurilor colii Tehnice de Telegrafie din Bucuresti. 1862: S-a nascut scriitorul german Gerhart Hauptmann; Premiul Nobel pentru Literatura in anul 1912 (m. 1946).
Gerhart Hauptmann, nascut in Silezia, ia lectii de sculptura (Breslau, 1880), audiaza prelegerile de filosofie ale lui Rudolf Christian Eucken si Haeckel, dar studieaza si istoria artei (Jena, 1882). Sculpteaza la Roma (1883), frecventeaza Academia de Arte (Dresda, 1884) si cursuri de arta dramatica la Berlin, insusindu-si astfel o impresionanta cultura. In anul 1885 se casatoreste cu Marie Thienemann. Se stabileste la Erkner, langa Berlin, ia legatura cu cercul naturalist Friedrichshagen si dupa timpurii incercari epigonice scrie drama sociala Vor Sonnenaufgang (Inainte de rasaritul soarelui , 1887). Reprezentarea ei il face celebru la varsta de 27 de ani. Format la scoala lui Zola, Ibsen si Tolstoi, Hauptmann realizase, datorita intuitiei sale exceptionale, dezideratele fratilor Iulius si Heinrich Hart, M. G. Conrad si Arno Holz: naturaletea creatiei artistice. Un punct culminant al primei sale epoci de creatie este atins in tragedia Die Weber ( esatori , 1892), impresionanta ilustrare a conflictului de clasa dintre tesatorii silezieni si fabricantii exploatatori. In locul personajului central individual masa infometata devine ea insasi protagonist, infruntandu-si deschis adversarul. Hauptmann creeaza astfel cea mai valoroasa opera a curentului naturalist. El prefigureaza totodata inceputurile teatrului epic si-si fundamenteaza renumele pe plan international.
De la acesta drama, deci din 1892 pana la Atriden-Tetralogie (Tetralogia Atrizilor ) (1940-1945) Haupmann valorifica timp de sase decenii experienta unei vieti desfasurate in vremuri de hotaratoare transformari sociale, aunei existente bogate in evenimente, prietenii, pasiuni si calatorii (Italia, Grecia, Anglia, Franta, SUA. Abordeaza toate formele poetice de la comedie (Der Biberpelz(Blana de biber), 1893) si feerie (Und Pippa tanzt( i Pippa danseaza), 1906), pana la tragedie (Rose Bernd,1903 sau Fuhrmann Henschel (Carausul Henschel)), de la nuvela (Bahnwarter Thiel (Cantonierul Thiel), 1892), la roman (Der Narr in Christo Emanuel Quint(Smintitul intru Christos Emanuel Quint), 1910), de la eseu (Russland und die Welt(Rusia si universul), 1922) la autobiografie (Das Buch der Leidenschaft(Cartea pasiunii), 1930). Ilustreaza toate curentele, de la naturalism si neoclasicism, trateaza teme sociale (Die Ratten( obolanii), 1911, istorice (Florian Gegyer, 1896) mitice (Die versunkene Glocke (Clopotul scufundat), 1897), legendare (Der arme Heinrich(Bietul Heinrich), 1902, antice (Iphigenie in Delphi (Ifigenia la Delfi), 1941), in masura in care ele corespondeau impulsului sau creator, naturii sale interioare.
Hauptmann, care de la inceputul secolului se stabilise la Agnetendorf (Silezia), este distins de trei ori cu premiul Grillpazer (1896, 1899, 1905) si i se confera titlul Doctor Honoris Causa de catre universitatile Leipzig, Oxford, Praga, Columbia, obtine in 1912 Premiul Nobel, iar ceva mai tarziu devine membru onorific al Academiei de arte plastice din Viena. Odata cu implinirea varstei de 70 de ani, orasul Frankfurt ii ofera Premiul Goethe.
Traind in cel de-al treilea Reich , Hauptmann evita lumina puternica a prim-planului si paraseste discret scena literara, exprimandu-si protestul in Tetralogia Atrizilor si alte scrieri. Deoarece intreaga sa creatie poetica exprima straduinta profunda si sincera de a pastra valorile umane, J.
R. Becher a luat contact cu batranul poet, care-i fagaduieste concursul la reconstruirea unei Germanii democratice. Dar cel care supravietuise bombardamentului distrugator al Dresdei in 1945 isi incheie curand ciclul terestru, trecand la 6 iunie 1946 in lumea umbrelor. Opera sa, cu deosebire cele 42 creatii dramatice si romanele isi pastreaza inca si astazi actualitatea. 1868: S-a nascut biologul Emil Racovita; fondatorul biospeologiei (1907) si al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase pesteri din Franta, Spania, Algeria, Italia si Slovenia; a participat la expeditia antarctica a navei Belgica (1897-1899); membru al Academiei Romane, presedinte al acestui for (1926-1929) (m. 1947). 1874: S-a nascut soprana germana Selma Kurz-Halban (m. 1933). 1876: S-a nascut Anna de Noailles (pe numele sau adevarat Ana Elisabeta Bibescu Basarab Brancoveanu), scriitoare franceza de origine romana; prima femeie admisa in Academia Romana membru de onoare strain al Academiei Romane din 1925 (m. 1933). 1887: S-a nascut Georgia O Keeffe, pictorita americana (d. 1986) Georgia a studiat pictura la Chicago (1906-1906) apoi a continuat studiile la Art Students League din NY, pana in 1909. A lucrat ca invatatoare si la productie de reclame comerciale in Carolina, Texas si Virginia.
Arta Georgiei navigheaza intre figurativ si geometric, spre reprezentari interioare, abstracte, ale subiectelor alese, adesea renuntand la narativul clasic. Produce subiecte florale lucrate cu o mare eleganta, in care descifram ritmuri vitale si o senzualitate sugerand un asa numit patos sexual . Georgia poseda o exceptionala putere de observatie, transpusa cu finetea pensulei pe panza . Producea serii de flori sau peisaje in care schimba cu subtilitate culoarea, formele si lumina.
Georgia participa la editarea a doua carti: Memoria unor desene -1974 si Georgia O Keeffe 1976 , volume care contin reproduceri dar si remarci notabile ale artistei ajunsa octogenara ca de pilda fraza in care declara ca arta nu poate fi explicata prin cuvinte: Culorile, liniile si formele sunt mult mai...
S-a intamplat in 15 noiembrie was first posted on noiembrie 15, 2020 at 5:39 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 noiembrie 1280: A murit Albertus Magnus, teolog german. Albertus Magnus sau Albert cel Mare s-a nascut in 1195, in Lauingen, vabia. Moare la K ln in 1280. Este unul din cei mai reprezentativi filosofi crestini ai Evului Mediu, calugar dominican realist, profesor al lui Toma din Aquinosi al lui Pedro Hispano, viitor papa Ioan al XXI-lea. 1498: S-a nascut Eleonore de Austria, regina a Portugaliei si Frantei (d. 25.02.1558). 1630: A murit Johannes Kepler, astronom si matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observatiilor sale si ale profesorului sau, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de miscare ale planetelor (legile lui Kepler ) (n. 1571). 1670: A murit Comenius (Jan Amos Komensky), umanist si pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne si al didacticii ca disciplina de sine statatoare.
Comenius (n. Jan Amos Komensk la 28 martie 1592, la Uhersk Brod, Moravia, Imperiul Habsburgic azi in Cehia d. Amsterdam, arile de Jos) a fost un filosof, gramatician si pedagog ceh. Comenius s-a ocupat intrega viata de perfectionarea metodelor pedagogice.
Opera sa il face sa fie considerat, in momentul de fata, parintele educatiei moderne. A realizat o delimitare a pedagogiei ca un sistem de sine statator care studiaza educatia. Abordeaza toate problemele importante ale pedagogiei legate de metoda, continuturi, de ideal, inclusiv a ajuns la concluzia ca pedagogia elaboreaza niste norme care exprima prin principii didactice. A elaborat 27 de principii didactice, cel mai importanat este principiul institutiei. A afirmat ca Viata e o scoala .
Data sa de nastere, 28 martie, este comemorata in Cehia si in Slovacia prin Ziua Profesorilor. 1708: S-a nascut William Pitt, prim ministru al Marii Britanii (d. 1778). 1738: S-a nascut Sir Frederick William Herschel, astronom britanic de origine germana; la 13.
III.1781 a descoperit planeta Uranus. Sir Frederick William Herschel (in germana Friedrich Wilhelm Herschel n.
Hanovra, Principatul Braunschweig-L neburg, Sfantul Imperiu Roman d. 25 august 1822 Slough langa Windsor, Marea Britanie) a fost un astronom, inventator si muzician britanic de origine germana.
La varsta de 14 de ani intra in randurile gardei hannoveriene ca oboist, Principatul Hanovra fiind in acel timp in uniune personala cu monarhia britanica (regele era in acelas timp principe elector). In 1757 pleaca in Anglia, unde va activa ca muzician in Leeds, din 1765 fiind organist in Halifax si din 1766 in Bath. Din 1771 este membru in Societatea Regala (Royal Society). Ocupandu-se de studii de teorie muzicala, Herschel ajunge de la matematica la studii astronomice si optice. Isi construieste un tip nou de telescop, cu ajutorul caruia reuseste sa descopere la 13 martie 1781 planeta Uranus. In consecinta devine celebru si este numit de catre regele George al III-lea astronom la curtea regala. Din 1772 sora lui, Caroline Herschel vine in Anglia, pentru a-l ajuta in munca sa in astronomie. A descoperit miscarea sistemului solar fata de celelalte stele din Calea Lactee si in 1783 a determinat directia acestei miscari (Catalog de stele). La 11 ianuarie 1787 descopera doi sateliti ai planetei Uranus (Titania si Oberon), iar in 1789 doi sateliti ai planetei Saturn (Mimas si Enceladus). In 1800 descopera radiatiile infrarosii. 1787: A murit Christoph Willibald Gluck, compozitor de opera german.)Christoph Willibald Ritter von Gluck (n. 2 iulie 1714 la Erasbach langa Berching (Germania), d. Viena) a fost un compozitor german. Este unul dintre compozitorii importanti de opera din cea de-a doua jumatate asecolului al XVIII-lea si primul reformator al perioadei muzicale clasice. Este cunoscut in special pentru Orfeu si Euridice. A fost profesorul de muzica al Mariei Antoaneta, regina Frantei. Unii il considera parintele perioadei muzicale clasice si rococo cel putin in domeniul operei. 1813: Gheorghe Asachi a deschis la Academia Domneasca din Iasi un curs in limba romana pentru a preda in limba nationala, un curs de inginerie si hotarnicie. Cursul a functionat pana in 1818. 1836: A fost infiintat la Iasi Conservatorul Filarmonic si Dramatic, sub directia lui Gheorghe Asachi, spatarului Vasile Alecsandri (tatal) si a vornicului tefan Catargiu; si-a incheiat activitatea in 1840. 1839: A murit inventatorul scotian William Murdock; este primul care a produs gaz pentru iluminat prin incalzirea carbunelui intr-o retorta (1772); este si unul dintre pionierii folosirii fortei aburului (in 1784 a construit primul model al unei trasuri cu aburi ) (n. 1754). 1845: S-a nascut filosoful Vasile Conta; adept al determinismului universal (m. 1882) Traduce si adnoteaza legi, practica avocatura publica, incepand din 1875. In 1875-1876, publica in revista ieseana Convorbiri literare prima sa lucrare filosofica, Teoria fatalismului, studiu ce apare, in 1877, si in limba franceza, la Bruxelles, apoi Teoria ondulatiei universale (1877), Incercari de metafizica (1878). Ultima lucrare a fost tradusa, in 1880, in limba franceza, la Bruxelles, cu titlul definitiv Introducere in metafizica.
Filozof de talie internationala, fost ministru, coleg de clasa cu Ion Creanga, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iasi, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste. In 1873 ocupa postul de profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi. Din 1873 frecventeaza sedintele Junimii, unde tine conferinte asupra teoriei fatalismului si isi publica in Convorbiri literare primele sale lucrari filosofice. Ganditor patriot, statornic ancorat in problematica timpului sau, el s-a manifestat ca un militant pentru progresul multilateral al tanarului stat national, pentru apararea si consolidarea independentei, pentru dezvoltarea industriei, a comertului autohton, a invatamantului si a culturii.
A sustinut prelectiuni populare , organizate sub auspiciile Junimii , intitulate: Materialismul , Fetisismul , Starea economica etc., apreciate de mari oameni de cultura, printre care si Mihai Eminescu, pe atunci redactor al Curierului de Iasi si membru al Junimii Desi participant Ia sedintele Junimii , si-a pastrat independenta de gandire si de actiune in politica. La Facultatea de Litere, in proiect figura si predarea unui curs de istorie critica a religiilor. La 20 iulie 1880 devine ministru al Instructiunii Publice si Cultelor. La 10 aprilie 1881 demisioneaza din guvern si activeaza ca membru al Curtii de Casatie. Bolnav de ftizie, efectueaza o ultima calatorie in Italia, inainte de a muri. Corpul sau a fost transportat la Iasi, unde i s-au facut funeralii nationale. 1855, 15/27: Deschiderea oficiala a cursurilor colii Tehnice de Telegrafie din Bucuresti. 1862: S-a nascut scriitorul german Gerhart Hauptmann; Premiul Nobel pentru Literatura in anul 1912 (m. 1946).
Gerhart Hauptmann, nascut in Silezia, ia lectii de sculptura (Breslau, 1880), audiaza prelegerile de filosofie ale lui Rudolf Christian Eucken si Haeckel, dar studieaza si istoria artei (Jena, 1882). Sculpteaza la Roma (1883), frecventeaza Academia de Arte (Dresda, 1884) si cursuri de arta dramatica la Berlin, insusindu-si astfel o impresionanta cultura. In anul 1885 se casatoreste cu Marie Thienemann. Se stabileste la Erkner, langa Berlin, ia legatura cu cercul naturalist Friedrichshagen si dupa timpurii incercari epigonice scrie drama sociala Vor Sonnenaufgang (Inainte de rasaritul soarelui , 1887). Reprezentarea ei il face celebru la varsta de 27 de ani. Format la scoala lui Zola, Ibsen si Tolstoi, Hauptmann realizase, datorita intuitiei sale exceptionale, dezideratele fratilor Iulius si Heinrich Hart, M. G. Conrad si Arno Holz: naturaletea creatiei artistice. Un punct culminant al primei sale epoci de creatie este atins in tragedia Die Weber ( esatori , 1892), impresionanta ilustrare a conflictului de clasa dintre tesatorii silezieni si fabricantii exploatatori. In locul personajului central individual masa infometata devine ea insasi protagonist, infruntandu-si deschis adversarul. Hauptmann creeaza astfel cea mai valoroasa opera a curentului naturalist. El prefigureaza totodata inceputurile teatrului epic si-si fundamenteaza renumele pe plan international.
De la acesta drama, deci din 1892 pana la Atriden-Tetralogie (Tetralogia Atrizilor ) (1940-1945) Haupmann valorifica timp de sase decenii experienta unei vieti desfasurate in vremuri de hotaratoare transformari sociale, aunei existente bogate in evenimente, prietenii, pasiuni si calatorii (Italia, Grecia, Anglia, Franta, SUA. Abordeaza toate formele poetice de la comedie (Der Biberpelz(Blana de biber), 1893) si feerie (Und Pippa tanzt( i Pippa danseaza), 1906), pana la tragedie (Rose Bernd,1903 sau Fuhrmann Henschel (Carausul Henschel)), de la nuvela (Bahnwarter Thiel (Cantonierul Thiel), 1892), la roman (Der Narr in Christo Emanuel Quint(Smintitul intru Christos Emanuel Quint), 1910), de la eseu (Russland und die Welt(Rusia si universul), 1922) la autobiografie (Das Buch der Leidenschaft(Cartea pasiunii), 1930). Ilustreaza toate curentele, de la naturalism si neoclasicism, trateaza teme sociale (Die Ratten( obolanii), 1911, istorice (Florian Gegyer, 1896) mitice (Die versunkene Glocke (Clopotul scufundat), 1897), legendare (Der arme Heinrich(Bietul Heinrich), 1902, antice (Iphigenie in Delphi (Ifigenia la Delfi), 1941), in masura in care ele corespondeau impulsului sau creator, naturii sale interioare.
Hauptmann, care de la inceputul secolului se stabilise la Agnetendorf (Silezia), este distins de trei ori cu premiul Grillpazer (1896, 1899, 1905) si i se confera titlul Doctor Honoris Causa de catre universitatile Leipzig, Oxford, Praga, Columbia, obtine in 1912 Premiul Nobel, iar ceva mai tarziu devine membru onorific al Academiei de arte plastice din Viena. Odata cu implinirea varstei de 70 de ani, orasul Frankfurt ii ofera Premiul Goethe.
Traind in cel de-al treilea Reich , Hauptmann evita lumina puternica a prim-planului si paraseste discret scena literara, exprimandu-si protestul in Tetralogia Atrizilor si alte scrieri. Deoarece intreaga sa creatie poetica exprima straduinta profunda si sincera de a pastra valorile umane, J.
R. Becher a luat contact cu batranul poet, care-i fagaduieste concursul la reconstruirea unei Germanii democratice. Dar cel care supravietuise bombardamentului distrugator al Dresdei in 1945 isi incheie curand ciclul terestru, trecand la 6 iunie 1946 in lumea umbrelor. Opera sa, cu deosebire cele 42 creatii dramatice si romanele isi pastreaza inca si astazi actualitatea. 1868: S-a nascut biologul Emil Racovita; fondatorul biospeologiei (1907) si al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase pesteri din Franta, Spania, Algeria, Italia si Slovenia; a participat la expeditia antarctica a navei Belgica (1897-1899); membru al Academiei Romane, presedinte al acestui for (1926-1929) (m. 1947). 1874: S-a nascut soprana germana Selma Kurz-Halban (m. 1933). 1876: S-a nascut Anna de Noailles (pe numele sau adevarat Ana Elisabeta Bibescu Basarab Brancoveanu), scriitoare franceza de origine romana; prima femeie admisa in Academia Romana membru de onoare strain al Academiei Romane din 1925 (m. 1933). 1887: S-a nascut Georgia O Keeffe, pictorita americana (d. 1986) Georgia a studiat pictura la Chicago (1906-1906) apoi a continuat studiile la Art Students League din NY, pana in 1909. A lucrat ca invatatoare si la productie de reclame comerciale in Carolina, Texas si Virginia.
Arta Georgiei navigheaza intre figurativ si geometric, spre reprezentari interioare, abstracte, ale subiectelor alese, adesea renuntand la narativul clasic. Produce subiecte florale lucrate cu o mare eleganta, in care descifram ritmuri vitale si o senzualitate sugerand un asa numit patos sexual . Georgia poseda o exceptionala putere de observatie, transpusa cu finetea pensulei pe panza . Producea serii de flori sau peisaje in care schimba cu subtilitate culoarea, formele si lumina.
Georgia participa la editarea a doua carti: Memoria unor desene -1974 si Georgia O Keeffe 1976 , volume care contin reproduceri dar si remarci notabile ale artistei ajunsa octogenara ca de pilda fraza in care declara ca arta nu poate fi explicata prin cuvinte: Culorile, liniile si formele sunt mult mai...
