Cinstirea Icoanelor ( I )
Platon spune: Frumosul este maretia adevarului. Integritatea unei fiinte psiho-fizice, cum este omul, nu poate fi redata fidel decat in structura celor doua componente dihotomice: trup si suflet. Se pune intrebarea profana daca infatisarea sufletului se poate zugravi si transpune sub simturi. Tot o maxima profana zice: Fata spune viata. Aici este vorba de trasaturile []Platon spune: Frumosul este maretia adevarului. Integritatea unei fiinte psiho-fizice, cum este omul, nu poate fi redata fidel decat in structura celor doua componente dihotomice: trup si suflet. Se pune intrebarea profana daca infatisarea sufletului se poate zugravi si transpune sub simturi. Tot o maxima profana zice: Fata spune viata. Aici este vorba de trasaturile de caracter deslusite pe trasaturile fetei omului, precum si de modul de manifestare si comportament al fiecarui subiect in raport cu stimulii din mediu. Insusi Dumnezeu, pe parcursul creatiei si la terminarea Hexaimeronului, a privit lucrarile Sale si a vazut ca sunt frumoase si bune foarte (Fac. 1, 31). Deci Dumnezeu contempla creatia.
Ceea ce cuvantul ne rosteste sonor, imaginea ne arata in tacere.
In revelatia Profetului Isaia, Dumnezeu S-a supus simtului, auzului si vazului (Is. 6, 3-5), spre a-l convinge deplin ca i Se infatiseaza Dumnezeu dupa putinta lui de a-L intelege.
Rugaciunea Epiclezei, printre alte rugaciuni tainice, zice: Prin negraita Ta dragoste de oameni () faptura a primit chip al noii legaturi descoperirea intru Lumina a lui Dumnezeu (Teophania), impartasindu-ni-se sub chipul (icoana) painii si al vinului Cuvantul intrupat (In 1, 14). Privind, in paralel, la o icoana a lui Hristos zugravita pe o panza si, in acelasi timp, la Potirul binecuvantat si la Painea franta si binecuvantata (Lc 22, 19-20), contemplam pe Cel ce ne graieste din Scriptura, Care este Piatra din capul unghiului, pe Care ziditorii n-au luat-o in seama (Lc 20, 17). Unii nu iau in seama Scriptura, altii nu dau caracter de Taina Sfintei Impartasanii si altii despart Chipul vazut al lui Hristos (Col 1, 15) icoana de chipul nevazut al lui Dumnezeu, Care este Insusi Hristos, Care zice: Cine M-a vazut pe Mine a vazut pe Tatal (In 14, 9), caci pe Dumnezeu-Tatal nimeni nu L-a vazut direct vreodata, ci numai Fiul (In 1, 18; Mt 11, 27), dovada ca Fiul este icoana vie sau Chipul Tatalui Ceresc. Icoana lui Hristos este purtatoare de lumina a Celui ce este Lumina Lumii (In 8, 12). Lumina, cand lumineaza intunericul fapturii, o si metamorfozeaza: Bezna Ta va fi...
Ceea ce cuvantul ne rosteste sonor, imaginea ne arata in tacere.
In revelatia Profetului Isaia, Dumnezeu S-a supus simtului, auzului si vazului (Is. 6, 3-5), spre a-l convinge deplin ca i Se infatiseaza Dumnezeu dupa putinta lui de a-L intelege.
Rugaciunea Epiclezei, printre alte rugaciuni tainice, zice: Prin negraita Ta dragoste de oameni () faptura a primit chip al noii legaturi descoperirea intru Lumina a lui Dumnezeu (Teophania), impartasindu-ni-se sub chipul (icoana) painii si al vinului Cuvantul intrupat (In 1, 14). Privind, in paralel, la o icoana a lui Hristos zugravita pe o panza si, in acelasi timp, la Potirul binecuvantat si la Painea franta si binecuvantata (Lc 22, 19-20), contemplam pe Cel ce ne graieste din Scriptura, Care este Piatra din capul unghiului, pe Care ziditorii n-au luat-o in seama (Lc 20, 17). Unii nu iau in seama Scriptura, altii nu dau caracter de Taina Sfintei Impartasanii si altii despart Chipul vazut al lui Hristos (Col 1, 15) icoana de chipul nevazut al lui Dumnezeu, Care este Insusi Hristos, Care zice: Cine M-a vazut pe Mine a vazut pe Tatal (In 14, 9), caci pe Dumnezeu-Tatal nimeni nu L-a vazut direct vreodata, ci numai Fiul (In 1, 18; Mt 11, 27), dovada ca Fiul este icoana vie sau Chipul Tatalui Ceresc. Icoana lui Hristos este purtatoare de lumina a Celui ce este Lumina Lumii (In 8, 12). Lumina, cand lumineaza intunericul fapturii, o si metamorfozeaza: Bezna Ta va fi...
