S-a întâmplat în 22 noiembrie 1877
S-a intamplat in 22 noiembrie 1877: S-a nascut Endre Ady, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 27.01.1919). Poet si publicist maghiar, nascut la 22 noiembrie 1877 in localitatea Mecentiu Comitatul Salaj (localitate care, din 1957, va purta numele poetului Ady Endre, in semn de pretuire a posteritatii). Provenit []The post S-a intamplat in 22 noiembrie 1877 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 22 noiembrie 1877 was first posted on noiembrie 22, 2020 at 1:48 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 22 noiembrie 1877: S-a nascut Endre Ady, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 27.01.1919). Poet si publicist maghiar, nascut la 22 noiembrie 1877 in localitatea Mecentiu Comitatul Salaj (localitate care, din 1957, va purta numele poetului Ady Endre, in semn de pretuire a posteritatii). Provenit dintr-o familie de mici nobili scapatati, Ady va urma primele clase la scoala calvina din satul natal si apoi Gimnaziul catolic la Carei si Colegiul calvin din Zalau.
Tatal sau, Ady Lorinc (1851-1929) care se socotea urmasul lui Arpad era legat de vechea nobilime latifundiara maghiara, mai degraba prin aspiratii decat printr-o situatie materiala prospera.
Mama, P sztor M ria (1858-1937), se tragea dintr-o familie de preoti reformati, poetul considerandu-se adeseori descendent al preotimii.
In 1896, tanarul Ady se inscrie la Facultatea de drept din Debrecen, abandonand cursurile acesteia in anul 1900, pentru a se dedica ziaristicii. Debuteaza editorial cu volumul de poezii Versek (Poezii , 1899) care nu prevestea o cariera literara glorioasa. Frecventand mediile literare si artistice din Oradea, in 1903, o cunoaste pe Br ll Ad l, sotia unui avocat traind la Paris, fata de care va face o pasiune fulgeratoare, aceasta devenind, pentru un deceniu, fecunda sa muza inspiratoare, evocata mereu sub numele de L da.
Intre 1904 si 1914, Ady locuieste intermitent la Paris, subjugat de personalitatea sclipitoare a L dei, cunoscand mediul artistic si cultural parizian in calitate de corespondent al unor ziare budapestane. La fel ca si Octavian Goga, va fi atras curand de cararile alunecoase ale politicii, prin dorinta adanc implantata de parinti pentru ascensiune sociala Ady manifestand curand un furios sentiment de frustare sociala care il va transforma intr-un mare rebel al epocii; este incredintat de vocatia mesianica a patriei sale in lupta pentru independenta impotriva Austriei habsburgice. Din aceasta perspectiva trebuie inteleasa si atitudinea lui de confrerie intelectuala, de idealuri comune cu viitorul poet national al romanilor vecini, Octavian Goga, pe care va incerca sa-l atraga, ca ardelean, in lupta impotriva stapanirii habsburgice, sub opresiunea careia se aflau ambele popoare. Astfel, aceasta solidaritate culturala s-a cimentat pentru prima data in 1912, prin reactia vehementa, publica a lui Ady Endre care a publicat in revista Vil g articolul Octavian Goga rabs ga (Robia lui Octavian Goga ) reprodus apoi si de revista romaneasca Luceafarul la aflarea vestii ca reactivul poet al romanilor a fost intemnitat la Seghedin: Cand ospitalitatea ungureasca oficiala l-a gazduit pe Octavian Goga, marele poet al romanilor, in temnita de la Seghedin, i-am trimis salutul meu.
Fratelui salut de frate, dragoste nobilului luptator.
In cazul acesta conteaza numai ca i-am trimis salutul dintr-un sanatoriu. De atunci, in sanatoriul din Varosmajor, profesorul Szabo si zelosii medici m-au pus frumusel pe picioare. Acum, dupa atatea si atatea saptamani, cu toata starea sanatatii mele, totusi ma intorc timid si trist in lume si-l invidiez cu o reprobabila pizma pe Goga. Trebuie sa fie o fatalitate in faptul ca, atunci cand Goga a intrat cu triumf divin in pivnita sa, eu m-am pravalit neputincios si zdrobit in sanatoriu, or, eu, desi am cunoscut inchisoarea Seghedinului numai in vremea apucaturilor de filfizon ale tineretii mele, pe Dumnezeul meu, altceva am voit. Adevarat, am avut oarecare parte de temnita, pentru vitejii pe hartie, pentru probe de indrazneala si chiar pentru dragostea puternica de popor, dar soartea mea ungureasca mult m-a mai batjocorit de atunci. Vai, nu ma mai pot inversuna nici chiar tampii, nimic din maghiarismul rostului meu de poet, si de aceea imi par mie insumi gol si becisnic, caci goala si becisnica este arena ungureasca ce mi-a degradat in scarba insufletirea mea.
Robia lui Octavian Goga e o viata si o libertate de invidiat, pe cand stirpea mea ungureasca e tristete de moarte si plictiseala. Acum invat din nou sa umblu si sa pasesc pe campul de lupta al celei mai sterpe societati, cautandu-mi postul meu de sila, ca si cum m-as duce intr-un lazaret de ciumati. 13 aprilie 1912 (tradusa in romana de Veturia Goga, arhiva Muzeului Memorial Octavian Goga). Abandonand, in 1913, legaturile sale cu L da, poetul revine la Budapesta, ca un polemist dezlantuit, aparator al idealurilor maghiare anti-catolice si anti-habsburgice. Aflata la Pensionul din Lutry (Elvetia), fiinta plapanda si romantica a Bertei Boncza nascuta la Ciucea la 7 iunie 1894 va descoperi versurile lui Ady, cufundandu-se cu ardoare in lectura lor. Curand, modelul literar va prinde viata si Berta il va invita pe Ady la resedinta tatalui ei de la Ciucea. Apatic, la inceput, Ady va rezista cu indiferenta asalturilor sentimentale ale tinerei fete, pentru ca, in cele din urma, sa cedeze asediului amoros, intre cei doi izbucnind flacara mistuitoare a unei mari iubiri. Din pacate, boala progresiva a poetului va scurta drastic, la doar cativa ani, aceasta dramatica experienta pasionala.
In 1917 Ady paraseste, pentru totdeauna, meleagurile Ciucii, pentru a se trata la Budapesta.
Cu o devotiune exemplara, Csinszka il insoteste, abandonand ea insasi domeniul mirific al copilariei sale. Aceasta va muri la Budapesta la 24 octombrie 1934. Dupa moartea lui Ady, Csinszka ia legatura cu Octavian Goga, oferindu-i spre cumparare domeniul sau de la Ciucea.
Goga se afla cuprins in febra politica a schimbarilor de la Bucuresti, stapanit de tensiunea adultera a propriei sale relatii pasionale infiripata periculos cu Veturia...
S-a intamplat in 22 noiembrie 1877 was first posted on noiembrie 22, 2020 at 1:48 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 22 noiembrie 1877: S-a nascut Endre Ady, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 27.01.1919). Poet si publicist maghiar, nascut la 22 noiembrie 1877 in localitatea Mecentiu Comitatul Salaj (localitate care, din 1957, va purta numele poetului Ady Endre, in semn de pretuire a posteritatii). Provenit dintr-o familie de mici nobili scapatati, Ady va urma primele clase la scoala calvina din satul natal si apoi Gimnaziul catolic la Carei si Colegiul calvin din Zalau.
Tatal sau, Ady Lorinc (1851-1929) care se socotea urmasul lui Arpad era legat de vechea nobilime latifundiara maghiara, mai degraba prin aspiratii decat printr-o situatie materiala prospera.
Mama, P sztor M ria (1858-1937), se tragea dintr-o familie de preoti reformati, poetul considerandu-se adeseori descendent al preotimii.
In 1896, tanarul Ady se inscrie la Facultatea de drept din Debrecen, abandonand cursurile acesteia in anul 1900, pentru a se dedica ziaristicii. Debuteaza editorial cu volumul de poezii Versek (Poezii , 1899) care nu prevestea o cariera literara glorioasa. Frecventand mediile literare si artistice din Oradea, in 1903, o cunoaste pe Br ll Ad l, sotia unui avocat traind la Paris, fata de care va face o pasiune fulgeratoare, aceasta devenind, pentru un deceniu, fecunda sa muza inspiratoare, evocata mereu sub numele de L da.
Intre 1904 si 1914, Ady locuieste intermitent la Paris, subjugat de personalitatea sclipitoare a L dei, cunoscand mediul artistic si cultural parizian in calitate de corespondent al unor ziare budapestane. La fel ca si Octavian Goga, va fi atras curand de cararile alunecoase ale politicii, prin dorinta adanc implantata de parinti pentru ascensiune sociala Ady manifestand curand un furios sentiment de frustare sociala care il va transforma intr-un mare rebel al epocii; este incredintat de vocatia mesianica a patriei sale in lupta pentru independenta impotriva Austriei habsburgice. Din aceasta perspectiva trebuie inteleasa si atitudinea lui de confrerie intelectuala, de idealuri comune cu viitorul poet national al romanilor vecini, Octavian Goga, pe care va incerca sa-l atraga, ca ardelean, in lupta impotriva stapanirii habsburgice, sub opresiunea careia se aflau ambele popoare. Astfel, aceasta solidaritate culturala s-a cimentat pentru prima data in 1912, prin reactia vehementa, publica a lui Ady Endre care a publicat in revista Vil g articolul Octavian Goga rabs ga (Robia lui Octavian Goga ) reprodus apoi si de revista romaneasca Luceafarul la aflarea vestii ca reactivul poet al romanilor a fost intemnitat la Seghedin: Cand ospitalitatea ungureasca oficiala l-a gazduit pe Octavian Goga, marele poet al romanilor, in temnita de la Seghedin, i-am trimis salutul meu.
Fratelui salut de frate, dragoste nobilului luptator.
In cazul acesta conteaza numai ca i-am trimis salutul dintr-un sanatoriu. De atunci, in sanatoriul din Varosmajor, profesorul Szabo si zelosii medici m-au pus frumusel pe picioare. Acum, dupa atatea si atatea saptamani, cu toata starea sanatatii mele, totusi ma intorc timid si trist in lume si-l invidiez cu o reprobabila pizma pe Goga. Trebuie sa fie o fatalitate in faptul ca, atunci cand Goga a intrat cu triumf divin in pivnita sa, eu m-am pravalit neputincios si zdrobit in sanatoriu, or, eu, desi am cunoscut inchisoarea Seghedinului numai in vremea apucaturilor de filfizon ale tineretii mele, pe Dumnezeul meu, altceva am voit. Adevarat, am avut oarecare parte de temnita, pentru vitejii pe hartie, pentru probe de indrazneala si chiar pentru dragostea puternica de popor, dar soartea mea ungureasca mult m-a mai batjocorit de atunci. Vai, nu ma mai pot inversuna nici chiar tampii, nimic din maghiarismul rostului meu de poet, si de aceea imi par mie insumi gol si becisnic, caci goala si becisnica este arena ungureasca ce mi-a degradat in scarba insufletirea mea.
Robia lui Octavian Goga e o viata si o libertate de invidiat, pe cand stirpea mea ungureasca e tristete de moarte si plictiseala. Acum invat din nou sa umblu si sa pasesc pe campul de lupta al celei mai sterpe societati, cautandu-mi postul meu de sila, ca si cum m-as duce intr-un lazaret de ciumati. 13 aprilie 1912 (tradusa in romana de Veturia Goga, arhiva Muzeului Memorial Octavian Goga). Abandonand, in 1913, legaturile sale cu L da, poetul revine la Budapesta, ca un polemist dezlantuit, aparator al idealurilor maghiare anti-catolice si anti-habsburgice. Aflata la Pensionul din Lutry (Elvetia), fiinta plapanda si romantica a Bertei Boncza nascuta la Ciucea la 7 iunie 1894 va descoperi versurile lui Ady, cufundandu-se cu ardoare in lectura lor. Curand, modelul literar va prinde viata si Berta il va invita pe Ady la resedinta tatalui ei de la Ciucea. Apatic, la inceput, Ady va rezista cu indiferenta asalturilor sentimentale ale tinerei fete, pentru ca, in cele din urma, sa cedeze asediului amoros, intre cei doi izbucnind flacara mistuitoare a unei mari iubiri. Din pacate, boala progresiva a poetului va scurta drastic, la doar cativa ani, aceasta dramatica experienta pasionala.
In 1917 Ady paraseste, pentru totdeauna, meleagurile Ciucii, pentru a se trata la Budapesta.
Cu o devotiune exemplara, Csinszka il insoteste, abandonand ea insasi domeniul mirific al copilariei sale. Aceasta va muri la Budapesta la 24 octombrie 1934. Dupa moartea lui Ady, Csinszka ia legatura cu Octavian Goga, oferindu-i spre cumparare domeniul sau de la Ciucea.
Goga se afla cuprins in febra politica a schimbarilor de la Bucuresti, stapanit de tensiunea adultera a propriei sale relatii pasionale infiripata periculos cu Veturia...
