Ectenia mare (I)
M rturisirea solemn c Sfanta Liturghie este intrarea Bisericii in Imp r tia lui Dumnezeu implinit prin binecuvantarea mare este urmat de o succesiune de cereri cunoscute sub denumirea de ectenia mare. Provenind din limba greac de la cuvantul ektenhs, o, h, care inseamn intins, prelung, st ruitor, termenul de ectenie desemneaz , in limbajul liturgic romanesc, o rug ciune prelungit []M rturisirea solemn c Sfanta Liturghie este intrarea Bisericii in Imp r tia lui Dumnezeu implinit prin binecuvantarea mare este urmat de o succesiune de cereri cunoscute sub denumirea de ectenia mare. Provenind din limba greac de la cuvantul ektenhs, o, h, care inseamn intins, prelung, st ruitor, termenul de ectenie desemneaz , in limbajul liturgic romanesc, o rug ciune prelungit sub form de indemnuri st ruitoare la rug ciune adresate de preot sau diacon credinciosilor la care acestia r spund invocand mila lui Dumnezeu, indemnuri incheiate cu sl virea lui Dumnezeu de c tre preot in numele tuturor. Prima ectenie a Sfintei Liturghii se numeste mare comparativ cu ecteniile mici care reprezint o prescurtare a ei.
Ectenia mare este rug ciunea lui Hristos c tre Tat l d ruit BisericiiSpecific inceputului slujbelor, ectenia mare este o rug ciune atotcuprinz toare care imbr tiseaz intreaga lume, este rug ciunea lui Hristos insusi c tre Tat l S u d ruit nou , descoperind rug ciunea Bisericii ca lucrare de obste (liturghie) in cuprinsul ei cosmic si universal. Ea ne scoate din particular si ne introduce in constiinta eclesial (bisericeasc ) ajutandu-ne s ne detas m de egoism potrivit poruncii lui Hristos: s iubesti pe aproapele t u ca pe tine insuti (Matei 22, 39). Este implinirea indemnului Sfantului Pavel de a face cereri, rug ciuni, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii (I Timotei 2, 1) f r a fi o simpl rug ciune a unei grup ri omenesti ci rug ciunea lui Hristos Insusi c ci unul este Dumnezeu, unul este Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni, omul Hristos Iisus (I Timotei 2, 5). Noi ne rug m in Hristos si El, prin Duhul S u Sfant se roag in noi cei adunati in numele Lui: si pentru c sunteti fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului S u in inimile noastre, care strig : Avva, P rinte! (Galateni 4, 6).
Doamne miluieste!Toti cei prezenti in biseric particip la aceast rug ciune: preotul sau diaconul adreseaz succesiv credinciosilor indemnurile spre rug ciune inv tandu-i astfel ce s cear iar acestia r spund in ltand spre Dumnezeu o scurt dar profund rug ciune: Doamne miluieste! . Este o invocare a milei lui Dumnezeu f cut cu n dejdea dobandirii cererilor nu pentru meritele lor ci pentru milostivirea lui Dumnezeu. Nu este o milogeal nedemn de om, cum afirma Nitzsche, c ci Dumnezeu nu-si arat mila in gesturi de st pan dispretuitor ci in participarea la dimensiunile noastre, la durerea noastr , prin asumarea Crucii si in valoarea ce ne-o d f candu-Se om ca noi in veci. Ceea ce cerem in primul rand, mereu si mereu, prin aceast rug ciune, este Imp r tia lui Dumnezeu c ci mila lui Dumnezeu inseamn d ruirea Imp r tiei Sale, unicul lucru de trebuint .
Cu pace Domnului s ne rug m este indemnul de inceput care ne invat cum trebuie s ne rug m si anume in pace (traducerea exact a grecescului en eirhnh) intelegandu-se prin aceasta pacea ca o stare a sufletului si nu ca ceva ad ugat din exterior. Pacea sufletului nu poate s o aib decat cel cu cugetul curat. Unui cuget tulburat ii este absolut cu neputint s se apropie de Dumnezeu deoarece il impiedic ins si natura tulbur rii. Pe cand pacea face totdeauna din mai multi unul, tulburarea dimpotriv imparte pe unul singur in mai multi; cum am putea atunci s ne asem n m lui Dumnezeu, Cel unul si simplu? . Numai pacea sufletului ne d posibilitatea de a fi in pace unii cu altii si de a ne unii astfel in rug ciune inaintea lui Dumnezeu. Dar temelia p cii adev rate este Crucea lui Hristos c ci El a omorat prin Cruce vr jm sia din l untrul nostru si dintre noi binevestind pace, vou , celor de departe si pace celor de aproape (Efeseni 2, 16-17). El este pacea noastr (Efeseni 2, 14). Asadar pacea noastr este o pace de sus , de la Dumnezeu, pe care o invoc m in prima cerere propriu-zis a ecteniei mari:Pentru pacea de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre, Domnului s ne rug m! Pacea de sus este tocmai Imp r tia lui Dumnezeu, dobandirea ei insemnand mantuirea sufletului (care, in limbaj biblic,...
Ectenia mare este rug ciunea lui Hristos c tre Tat l d ruit BisericiiSpecific inceputului slujbelor, ectenia mare este o rug ciune atotcuprinz toare care imbr tiseaz intreaga lume, este rug ciunea lui Hristos insusi c tre Tat l S u d ruit nou , descoperind rug ciunea Bisericii ca lucrare de obste (liturghie) in cuprinsul ei cosmic si universal. Ea ne scoate din particular si ne introduce in constiinta eclesial (bisericeasc ) ajutandu-ne s ne detas m de egoism potrivit poruncii lui Hristos: s iubesti pe aproapele t u ca pe tine insuti (Matei 22, 39). Este implinirea indemnului Sfantului Pavel de a face cereri, rug ciuni, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii (I Timotei 2, 1) f r a fi o simpl rug ciune a unei grup ri omenesti ci rug ciunea lui Hristos Insusi c ci unul este Dumnezeu, unul este Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni, omul Hristos Iisus (I Timotei 2, 5). Noi ne rug m in Hristos si El, prin Duhul S u Sfant se roag in noi cei adunati in numele Lui: si pentru c sunteti fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului S u in inimile noastre, care strig : Avva, P rinte! (Galateni 4, 6).
Doamne miluieste!Toti cei prezenti in biseric particip la aceast rug ciune: preotul sau diaconul adreseaz succesiv credinciosilor indemnurile spre rug ciune inv tandu-i astfel ce s cear iar acestia r spund in ltand spre Dumnezeu o scurt dar profund rug ciune: Doamne miluieste! . Este o invocare a milei lui Dumnezeu f cut cu n dejdea dobandirii cererilor nu pentru meritele lor ci pentru milostivirea lui Dumnezeu. Nu este o milogeal nedemn de om, cum afirma Nitzsche, c ci Dumnezeu nu-si arat mila in gesturi de st pan dispretuitor ci in participarea la dimensiunile noastre, la durerea noastr , prin asumarea Crucii si in valoarea ce ne-o d f candu-Se om ca noi in veci. Ceea ce cerem in primul rand, mereu si mereu, prin aceast rug ciune, este Imp r tia lui Dumnezeu c ci mila lui Dumnezeu inseamn d ruirea Imp r tiei Sale, unicul lucru de trebuint .
Cu pace Domnului s ne rug m este indemnul de inceput care ne invat cum trebuie s ne rug m si anume in pace (traducerea exact a grecescului en eirhnh) intelegandu-se prin aceasta pacea ca o stare a sufletului si nu ca ceva ad ugat din exterior. Pacea sufletului nu poate s o aib decat cel cu cugetul curat. Unui cuget tulburat ii este absolut cu neputint s se apropie de Dumnezeu deoarece il impiedic ins si natura tulbur rii. Pe cand pacea face totdeauna din mai multi unul, tulburarea dimpotriv imparte pe unul singur in mai multi; cum am putea atunci s ne asem n m lui Dumnezeu, Cel unul si simplu? . Numai pacea sufletului ne d posibilitatea de a fi in pace unii cu altii si de a ne unii astfel in rug ciune inaintea lui Dumnezeu. Dar temelia p cii adev rate este Crucea lui Hristos c ci El a omorat prin Cruce vr jm sia din l untrul nostru si dintre noi binevestind pace, vou , celor de departe si pace celor de aproape (Efeseni 2, 16-17). El este pacea noastr (Efeseni 2, 14). Asadar pacea noastr este o pace de sus , de la Dumnezeu, pe care o invoc m in prima cerere propriu-zis a ecteniei mari:Pentru pacea de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre, Domnului s ne rug m! Pacea de sus este tocmai Imp r tia lui Dumnezeu, dobandirea ei insemnand mantuirea sufletului (care, in limbaj biblic,...
