Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,de toate eu m-am lepadat,eram, in sfanta-mi saracie,dumnezeieste de bogat. Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,al primaverii vis era,dar, ca-ntr-un mijloc greu de iarna,atat belsug de flori ningea. Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,nici nu simteam ca merg pe jos,parea ca zbor prin intuneric,asa era de luminos. Cand Te-am aflat []Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,de toate eu m-am lepadat,eram, in sfanta-mi saracie,dumnezeieste de bogat.

Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,al primaverii vis era,dar, ca-ntr-un mijloc greu de iarna,atat belsug de flori ningea.

Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,nici nu simteam ca merg pe jos,parea ca zbor prin intuneric,asa era de luminos.

Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,tot sufletul mi-era vrajit,plangeam ca-n cea mai grea durere,atat eram de fericit.

Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,eram atat de vinovat,dar, ca pe cel mai fara vina,asa cu drag m-ai sarutat.

Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,o zi asa de rand era,dar n-am de-atuncea sarbatoaremai stralucita decat ea.

Cand Te-am aflat pe Tine, Doamne,eu am simtit ca sunt bogat,dar nici atunci, nici azi, Iisuse,nu stiu cat sunt cu-adevaratde Traian Dorz*Poezia este si cantare. Se poate asculta mai jos: