S-a întâmplat în 4 martie 1977
S-a intamplat in 4 martie 1977 . In seara zilei de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, Romania a fost zguduita de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, avand epicentrul in Muntii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs in Romania, dupa cel din []The post S-a intamplat in 4 martie 1977 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 4 martie 1977 was first posted on martie 4, 2021 at 5:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 4 martie 1977 . In seara zilei de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, Romania a fost zguduita de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, avand epicentrul in Muntii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs in Romania, dupa cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prabusirea sau avarierea grava a sute de imobile, sub ruinele carora au fost prinse mii de victime, precum si avarierea a mii de alte cladiri de locuinte, unitati spitalicesti, scoli si institutii de invatamant superior, gradinite, crese de copii, camine internat, asezaminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucurestii, regiunea de sud si cea de est a tarii.
In urma cutremurului, si-au pierdut viata 1.578 de persoane. Dintre imobilele prabusite in Bucuresti: blocul Casata , blocul Continental , blocul Nestor , blocul Dunarea , blocul aflat langa hotelul Lido , blocul Wilson , o cladire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Mosilor nr. 135, un imobil din strada Galati, blocul de la intersectia Bulevardului tefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD16 din cartierul Militari. S-a prabusit, de asemenea, cladirea noua a Centrului de calcul apartinand Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot in Bucuresti, Spitalul Fundeni si Spitalul de Urgenta au suferit avarii importante si a trebuit sa fie evacuate. La Spitalul de Urgenta, unda de soc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenta dintr-o aripa a cladirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar in noaptea zilei de 4 martie. In tara, cele mai afectate judete au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iasi, Vaslui, Buzau, Vrancea. Numeroase cladiri din Buzau, Ploiesti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focsani, Iasi, Barlad, Vaslui si alte localitati au suferit avarii grave. La 5 martie 1977, a doua zi dupa producerea cutremurului, a fost instituita, prin Decret prezidential, starea de necesitate pe intreg teritoriul tarii. In dimineata zilei de sambata, 5 martie, presedintele Nicolae Ceausescu a revenit in tara din vizita pe care o efectua in Republica Federala Nigeria. Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub daramaturi, identificarea tuturor locuintelor si a cladirilor publice cu avarii, in vederea evacuarii lor imediate, dupa cum relata ziarul Scanteia in editia din 6 martie 1977. Au fost luate masuri pentru asigurarea cazarii sinistratilor, in acest scop stabilindu-se inchiderea temporara a unor institute de invatamant superior si punerea la dispozitia populatiei sinistrate a caminelor. In Bucuresti si in alte localitati din tara unde s-au produs avarii ale cladirilor si ale retelei de distribuire a gazelor, a fost oprita, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii si incendii. Conform datelor centralizate la Ministerul Sanatatii, pana in seara zilei de 5 martie, la Bucuresti au fost internate si tratate 1.773 de persoane, au fost inregistrati 508 morti si peste 2.600 raniti, iar in restul tarii s-au inregistrat 614 raniti si 72 de decese. AGERPRES relateaza pe larg, incepand din 7 martie 1977, despre actiunile de salvare de sub ruine a victimelor cutremurului. In toate punctele din Bucuresti unde s-au prabusit imobile au actionat ostasi, studenti, echipe de specialisti, cascadori, cadre sanitare, dar si simpli cetateni veniti sa ajute la operatiunile de salvare.
Multi dintre acestia au lucrat fara intrerupere zi si noapte la degajarea ruinelor. Relevand intensitatea distrugatorului cutremur, Agentia France Presse transmite ca acesta a lovit Romania cu o forta echivalenta cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.
Pagubele materiale provocate la Bucuresti arata agentia sunt mult mai serioase decat s-ar fi putut crede imediat dupa producerea sinistrului , noteaza ziarul Romania libera din 8 martie 1977. Intr-o telegrama din Roma, agentia REUTERS relata ca, adresandu-se miilor de turisti si pelerini adunati in Piata Sfantul Petru, Papa Paul si-a exprimat durerea in legatura cu cutremurul din Romania: Suntem indurerati pentru numeroasele victime ale unui atat de vast dezastru, a spus el, si ne alaturam cu compasiune unei tari care din atatea motive ne este...
S-a intamplat in 4 martie 1977 was first posted on martie 4, 2021 at 5:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 4 martie 1977 . In seara zilei de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, Romania a fost zguduita de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, avand epicentrul in Muntii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs in Romania, dupa cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prabusirea sau avarierea grava a sute de imobile, sub ruinele carora au fost prinse mii de victime, precum si avarierea a mii de alte cladiri de locuinte, unitati spitalicesti, scoli si institutii de invatamant superior, gradinite, crese de copii, camine internat, asezaminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucurestii, regiunea de sud si cea de est a tarii.
In urma cutremurului, si-au pierdut viata 1.578 de persoane. Dintre imobilele prabusite in Bucuresti: blocul Casata , blocul Continental , blocul Nestor , blocul Dunarea , blocul aflat langa hotelul Lido , blocul Wilson , o cladire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Mosilor nr. 135, un imobil din strada Galati, blocul de la intersectia Bulevardului tefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD16 din cartierul Militari. S-a prabusit, de asemenea, cladirea noua a Centrului de calcul apartinand Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot in Bucuresti, Spitalul Fundeni si Spitalul de Urgenta au suferit avarii importante si a trebuit sa fie evacuate. La Spitalul de Urgenta, unda de soc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenta dintr-o aripa a cladirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar in noaptea zilei de 4 martie. In tara, cele mai afectate judete au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iasi, Vaslui, Buzau, Vrancea. Numeroase cladiri din Buzau, Ploiesti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focsani, Iasi, Barlad, Vaslui si alte localitati au suferit avarii grave. La 5 martie 1977, a doua zi dupa producerea cutremurului, a fost instituita, prin Decret prezidential, starea de necesitate pe intreg teritoriul tarii. In dimineata zilei de sambata, 5 martie, presedintele Nicolae Ceausescu a revenit in tara din vizita pe care o efectua in Republica Federala Nigeria. Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub daramaturi, identificarea tuturor locuintelor si a cladirilor publice cu avarii, in vederea evacuarii lor imediate, dupa cum relata ziarul Scanteia in editia din 6 martie 1977. Au fost luate masuri pentru asigurarea cazarii sinistratilor, in acest scop stabilindu-se inchiderea temporara a unor institute de invatamant superior si punerea la dispozitia populatiei sinistrate a caminelor. In Bucuresti si in alte localitati din tara unde s-au produs avarii ale cladirilor si ale retelei de distribuire a gazelor, a fost oprita, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii si incendii. Conform datelor centralizate la Ministerul Sanatatii, pana in seara zilei de 5 martie, la Bucuresti au fost internate si tratate 1.773 de persoane, au fost inregistrati 508 morti si peste 2.600 raniti, iar in restul tarii s-au inregistrat 614 raniti si 72 de decese. AGERPRES relateaza pe larg, incepand din 7 martie 1977, despre actiunile de salvare de sub ruine a victimelor cutremurului. In toate punctele din Bucuresti unde s-au prabusit imobile au actionat ostasi, studenti, echipe de specialisti, cascadori, cadre sanitare, dar si simpli cetateni veniti sa ajute la operatiunile de salvare.
Multi dintre acestia au lucrat fara intrerupere zi si noapte la degajarea ruinelor. Relevand intensitatea distrugatorului cutremur, Agentia France Presse transmite ca acesta a lovit Romania cu o forta echivalenta cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.
Pagubele materiale provocate la Bucuresti arata agentia sunt mult mai serioase decat s-ar fi putut crede imediat dupa producerea sinistrului , noteaza ziarul Romania libera din 8 martie 1977. Intr-o telegrama din Roma, agentia REUTERS relata ca, adresandu-se miilor de turisti si pelerini adunati in Piata Sfantul Petru, Papa Paul si-a exprimat durerea in legatura cu cutremurul din Romania: Suntem indurerati pentru numeroasele victime ale unui atat de vast dezastru, a spus el, si ne alaturam cu compasiune unei tari care din atatea motive ne este...
