S-a întâmplat în 13 martie 1458
S-a intamplat in 13 martie 1458 . Domnitorul Moldovei, tefan cel Mare, reinnoieste tuturor brasovenilor si tuturor negustorilor si intregii ari a Barsei privilegiul pe care acestia il aveau de la Alexandru cel Bun; comertul Moldovei cu Transilvania se dezvolta. Dintre orasele importante ale Transilvaniei, Brasovul s-a dezvoltat puternic din punct de vedere economic si []The post S-a intamplat in 13 martie 1458 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 13 martie 1458 was first posted on martie 13, 2021 at 2:02 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 13 martie 1458 . Domnitorul Moldovei, tefan cel Mare, reinnoieste tuturor brasovenilor si tuturor negustorilor si intregii ari a Barsei privilegiul pe care acestia il aveau de la Alexandru cel Bun; comertul Moldovei cu Transilvania se dezvolta.
Dintre orasele importante ale Transilvaniei, Brasovul s-a dezvoltat puternic din punct de vedere economic si social. In evul mediu si la inceputul epocii moderne, Brasovul a ajuns cel mai important si cel mai populat oras comercial al Transilvaniei si aceasta evolutie se afla in directa legatura cu pozitia sa geografica si aceea ce il pozitiona pe unul dintre principalele drumuri comerciale medievale care legau intre ele Europa Centrala si Orientul. In afara de drumurile comerciale care duceau din Polonia prin Moldova, la Marea Neagra si in ara Romaneasca, mai existau si drumuri care uneau Polonia cu orasele transilvanene prin Suceava. Existand inca inainte de intemeierea voievodatului moldovean, ca si orasele care s-au dezvoltat pe parcursul lor, doua din ele au fost amintite, la 1408, in privilegiul lui Alexandru cel Bun si repetate in cele care au urmat dupa acesta.
Una dintre aceste rute lega Polonia de Brasov, prin Suceava si avea urmatorul traseu: Suceava-Falticeni-Ciumulesti-padurile de la Boroaia-Targu-Neamt-Tazlau-Targu Trotus-Brasov. Alta varianta trecea prin Suceava-Bacau-Onesti-Targu Trotus-Oituz-Ghimes si ajungea la Brasov. Pe ambele rute circulau negustori poloni si germani, aducand in Transilvania vite, piei crude sau tabacite, postavuri si ducand in schimb pe langa alte multe produse ale breslelor sasesti si arme. Faptul ca Brasovul domina trecatorile spre ambele voievodate extra-carpatice, ii conferea acestuia o pozitie cheie in comertul transilvanean la mare distanta, iar cele mai vechi privilegii si contracte comerciale pastrate demonstreaza rolul important pe care aceste relatii l-au jucat chiar de la inceput in evolutia Brasovului. Faptul ca Brasovul beneficia din 1369, mai tarziu din 1395 de dreptul de antrepozit pentru toate marfurile exportate in ara Romaneasca, ii asigura o pozitie dominanta in comertul cu aceasta tara. Armele exportate de breslasii brasoveni in ara Romaneasca si Moldova, despre care exista referiri in privilegiile comerciale, si in dispozitiile autoritatilor maghiare si transilvanene erau: sabii, sulite, arcuri, tolbe, sageti, scuturi, platose, arme de foc, pulbere. Se stie ca, in luptele grele purtate impotriva turcilor de catre Ioan de Hunedoara si tefan cel Mare, furnizorii lor de arme au fost Brasovul si Sibiul. Produsele sabierilor si arcarilor brasoveni au fost in cea mai mare parte a timpului scutite de taxele vamale. Dar acest comert cu arme era de multe ori prohibitiv, cazand sub incidenta legilor de razboi, fiind interzis in anumite perioade de conflicte deschise sau doar declarate, mai ales in perioada campaniilor militare ale lui Ioan de Hunedoara si Matia Corvin. Interzicerea comertului cu anumite produse nu era o actiune unilaterala a Transilvaniei sau a regatului Ungariei ci de multe ori si voievozii moldoveni au recurs la astfel de masuri. In perioadele ce urmau stingerii conflictelor reluarea legaturilor se facea in cele mai multe cazuri ca urmare a unor contacte directe ale mestesugarilor si negustorilor din orasele transilvanene cu voievozii moldoveni. In acest tipar se inscrie si solia lui Hanea arcufex si Mihail pargarul, din 8 iulie 1435, ambii din Brasov, solie ce avea ca scop reluarea comertului intre Brasov si orasele moldovenesti, precum si obtinerea de privilegii pentru negustorii brasoveni in detrimentul altor posibili interesati de piata din Moldova. In nenumarate cazuri aceste privilegii nu erau altceva decat recunoasteri ale privilegiilor mai vechi, cum era cazul aceluia dat de tefan cel Mare in toamna anului 1457 si reeditat in martie 1458: tuturor brasovenilor si tuturor negustorilor si intregii ari a Barsei sa vie in buna voie cu marfa lor, cata vor vrea sa umble prin toata tara prin orase si targuri ca sa-si vanda marfa lor. Ca raspuns la bunavointa curtii voievodale de la Suceava, regele Matia Corvin, pe baza hotararilor mai vechi ale adunarii de la Turia ...
S-a intamplat in 13 martie 1458 was first posted on martie 13, 2021 at 2:02 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 13 martie 1458 . Domnitorul Moldovei, tefan cel Mare, reinnoieste tuturor brasovenilor si tuturor negustorilor si intregii ari a Barsei privilegiul pe care acestia il aveau de la Alexandru cel Bun; comertul Moldovei cu Transilvania se dezvolta.
Dintre orasele importante ale Transilvaniei, Brasovul s-a dezvoltat puternic din punct de vedere economic si social. In evul mediu si la inceputul epocii moderne, Brasovul a ajuns cel mai important si cel mai populat oras comercial al Transilvaniei si aceasta evolutie se afla in directa legatura cu pozitia sa geografica si aceea ce il pozitiona pe unul dintre principalele drumuri comerciale medievale care legau intre ele Europa Centrala si Orientul. In afara de drumurile comerciale care duceau din Polonia prin Moldova, la Marea Neagra si in ara Romaneasca, mai existau si drumuri care uneau Polonia cu orasele transilvanene prin Suceava. Existand inca inainte de intemeierea voievodatului moldovean, ca si orasele care s-au dezvoltat pe parcursul lor, doua din ele au fost amintite, la 1408, in privilegiul lui Alexandru cel Bun si repetate in cele care au urmat dupa acesta.
Una dintre aceste rute lega Polonia de Brasov, prin Suceava si avea urmatorul traseu: Suceava-Falticeni-Ciumulesti-padurile de la Boroaia-Targu-Neamt-Tazlau-Targu Trotus-Brasov. Alta varianta trecea prin Suceava-Bacau-Onesti-Targu Trotus-Oituz-Ghimes si ajungea la Brasov. Pe ambele rute circulau negustori poloni si germani, aducand in Transilvania vite, piei crude sau tabacite, postavuri si ducand in schimb pe langa alte multe produse ale breslelor sasesti si arme. Faptul ca Brasovul domina trecatorile spre ambele voievodate extra-carpatice, ii conferea acestuia o pozitie cheie in comertul transilvanean la mare distanta, iar cele mai vechi privilegii si contracte comerciale pastrate demonstreaza rolul important pe care aceste relatii l-au jucat chiar de la inceput in evolutia Brasovului. Faptul ca Brasovul beneficia din 1369, mai tarziu din 1395 de dreptul de antrepozit pentru toate marfurile exportate in ara Romaneasca, ii asigura o pozitie dominanta in comertul cu aceasta tara. Armele exportate de breslasii brasoveni in ara Romaneasca si Moldova, despre care exista referiri in privilegiile comerciale, si in dispozitiile autoritatilor maghiare si transilvanene erau: sabii, sulite, arcuri, tolbe, sageti, scuturi, platose, arme de foc, pulbere. Se stie ca, in luptele grele purtate impotriva turcilor de catre Ioan de Hunedoara si tefan cel Mare, furnizorii lor de arme au fost Brasovul si Sibiul. Produsele sabierilor si arcarilor brasoveni au fost in cea mai mare parte a timpului scutite de taxele vamale. Dar acest comert cu arme era de multe ori prohibitiv, cazand sub incidenta legilor de razboi, fiind interzis in anumite perioade de conflicte deschise sau doar declarate, mai ales in perioada campaniilor militare ale lui Ioan de Hunedoara si Matia Corvin. Interzicerea comertului cu anumite produse nu era o actiune unilaterala a Transilvaniei sau a regatului Ungariei ci de multe ori si voievozii moldoveni au recurs la astfel de masuri. In perioadele ce urmau stingerii conflictelor reluarea legaturilor se facea in cele mai multe cazuri ca urmare a unor contacte directe ale mestesugarilor si negustorilor din orasele transilvanene cu voievozii moldoveni. In acest tipar se inscrie si solia lui Hanea arcufex si Mihail pargarul, din 8 iulie 1435, ambii din Brasov, solie ce avea ca scop reluarea comertului intre Brasov si orasele moldovenesti, precum si obtinerea de privilegii pentru negustorii brasoveni in detrimentul altor posibili interesati de piata din Moldova. In nenumarate cazuri aceste privilegii nu erau altceva decat recunoasteri ale privilegiilor mai vechi, cum era cazul aceluia dat de tefan cel Mare in toamna anului 1457 si reeditat in martie 1458: tuturor brasovenilor si tuturor negustorilor si intregii ari a Barsei sa vie in buna voie cu marfa lor, cata vor vrea sa umble prin toata tara prin orase si targuri ca sa-si vanda marfa lor. Ca raspuns la bunavointa curtii voievodale de la Suceava, regele Matia Corvin, pe baza hotararilor mai vechi ale adunarii de la Turia ...
