S-a intamplat in 7 mai 1946, 7-17: A inceput, la Bucuresti, procesul maresalului Ion Antonescu (1882-1946), conducator al Romaniei in perioada 1940-1944, ca si procesul altor fosti demnitari romani; Ion Antonescu si trei dintre colaboratorii sai apropiati (Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu si Gheorghe Alexianu) au fost condamnati la moarte si executati (la 1.

VI.1946). Procesul lotului []The post S-a intamplat in 7 mai 1946, 7-17 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 7 mai 1946, 7-17 was first posted on mai 7, 2021 at 6:10 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 7 mai 1946, 7-17: A inceput, la Bucuresti, procesul maresalului Ion Antonescu (1882-1946), conducator al Romaniei in perioada 1940-1944, ca si procesul altor fosti demnitari romani; Ion Antonescu si trei dintre colaboratorii sai apropiati (Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu si Gheorghe Alexianu) au fost condamnati la moarte si executati (la 1.

VI.1946).

Procesul lotului Antonescu este desfasurat intr-un context istoric specific. Cu trupele sovietice prezente pe teritoriul Romaniei si in plin proces de ascensiune a comunistilor sprijiniti de Moscova, Ion Antonescu este judecat pentru crime de razboi si executat. Dupa 23 august 1944 incepe procesul istoric care va duce la instaurarea regimului comunist in Romania. Arestat, maresalul Ion Antonescu este predat sovieticilor, care timp de doi ani l-au supus la interogatorii foarte dure. In 1946 este adus inapoi in Romania pentru a i se intenta un proces.

Postura in care este adus Ion Antonescu in Romania este aceea a unui personaj considerat criminal de razboi, fiind judecat printre altele pentru tradare de patrie. Este evident faptul ca in contextul intern al Romaniei procesul nu putea fi unul echitabil, mai ales datorita prezentei trupelor sovietice pe teritoriul romanesc.

Procesul lotului Antonescu se baza pe Legea nr.312 din 12 aprilie 1945 pentru descoperirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii si de crime de razboi. Legea prevedea ca cei gasiti vinovati de crime de razboi sa fie condamnati la moarte sau la munca silnica pe viata. Procese ale conducatorilor tarilor invinse in razboi au avut loc si in alte tari. Tribunalul de la Nurnberg dinstingea intre patru categorii de crime: conspiratie, crima impotriva pacii, crime de razboi si crime impotriva umanitatii.

Tribunalul Poporului este o instanta ad-hoc, formata din oameni fara o pregatire juridica necesara unui asemenea proces. Presedintele Al. Voitin Voitinovici avea doar 28 de ani si o oarecare relatie cu liderul comunist Lucretiu Patrascanu. Acuzatori publici erau Vasile Stoian, un jurist total necunoscut, Constantin Dobrian, judecator de instructie din Timisoara, si Dumitru Saracu, fost bucatar, lipsit de orice pregatire juridica.

Rechizitoriul evita orice referire la imperialismul sovietic, la amenintarea pe care a constituit-o Uniunea Sovietica pentru statul roman sau la evenimentele din 1940, cand Uniunea Sovietica a anexat Basarabia si nordul Bucovinei. Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care Uniunea Sovietica si Germania nazista isi imparteau sferele de influenta in Europa de Est nu este de asemenea avut in vedere.

Culpa principala imputata maresalului Antonescu este alianta cu Germania nazista, Tribunalul Poporului considerand ca acuzatii s-aufacut vinovati de dezastrul tarii si crime de razboi prin aceea ca au tradat interesele poporului roman punand tara in slujba dusmanului...