S-a întâmplat în 1 iunie 1475
S-a intamplat in 1 iunie 1475: Prima atestare documentara a Craiovei. La aceasta data aparea prima atestare documentara a Craiovei, intr-un hrisov dat de voievodul Laiota Basarab si in care se aminteste de jupan Neagoe de la Craiova.
Fosta cetate dacica Pelendava, a parcurs o istorie plina de evenimente, devenind o veritabila metropola, un centru politic, []The post S-a intamplat in 1 iunie 1475 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 1 iunie 1475 was first posted on iunie 1, 2021 at 2:44 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 1 iunie 1475: Prima atestare documentara a Craiovei. La aceasta data aparea prima atestare documentara a Craiovei, intr-un hrisov dat de voievodul Laiota Basarab si in care se aminteste de jupan Neagoe de la Craiova.
Fosta cetate dacica Pelendava, a parcurs o istorie plina de evenimente, devenind o veritabila metropola, un centru politic, administrativ, educativ, cultural si economic puternic. Originile numelui orasului nu sunt clar definite dar conform unor cercetatori, acesta ar proveni din slavonescul kralj (rege, crai), dar poate insemna si tinut, tara, natiune, denumirea fiind data probabil de slavi populatiei care exista aici cu sute de ani in urma.
Conform altor surse, numele orasului ar proveni de la Craiul Iovan (Ionita Asan), mezinul fratilor Petru si Asan, imparat al celui de al Doilea Tarat Bulgar, care este nevoit sa se refugieze la sfarsitul domniei la nord de Dunare, unde devine domn peste niste vlahi din neamul lui . Pe locul Craiovei de astazi, in vecinatatea manastirii Cosuna, se afla ruinele stravechii resedinte a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, din anii 400-350 i.
Hr, asezare atestata documentar pentru prima data in Tabula Peutingeriana, o harta din jurul anului 225 d.
Hr.
In imprejurimile Craiovei a avut loc, in anul 1394, Batalia de la Rovine, in care Mircea cel Batran il invinge usturator pe Baiazid Fulgerul, iar in anul 1450, dupa demersurile boierilor Craiovesti, a fost infiintata Marea Banie a Craiovei, care a devenit a doua forma administrativa ca importanta in ara Romaneasca, dupa domnie. Sub acest nume, asezarea Craiovei apare mai intai in inscriptia de pe mormantul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, intr-un hrisov al domnului arii Romanesti Laiota Basarab.
La sfarsitul secolului al XV-lea, Craiova era un targ, intins pe mosia puternicilor boieri Craiovesti si a Basarabilor, iar dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras, fiind cel mai important loc al schimburilor economice din zona.
In perioada domniei lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternica inflorire, devenind un important centru politic si militar. In anul 1716, boierimea craioveana intampina cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Tarii Romanesti, Nicolae Mavrocordat, iar dupa infrangerea turcilor si Pacea de la Passarowitz din 1718, Oltenia intra sub stapanire austriaca.
In anul 1726, banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, iar boierii din Craiova incep actiunile ostile fata de administratia habsburgica, mai ales ca aceasta stare venea si pe fondul colectarii centralizate a veniturilor provinciilor in visteria Curtii Imperiale.
Dupa esecul habsburgilor de a prelua puterea de facto in provincie, acestia parasesc Oltenia, in anul 1739. La nivelul anului 1735, aici sunt mentionate 836 de familii, care numarau peste 4000 locuitori. A urmat o perioada in care Craiova devine, pana in 1770, capitala unei regiuni dominate de anarhie, in care haiduci ca Iancu Jianu faceau legea, Bania craioveana a pierdut statutul de institutie care concura politic domnia tarii, iar in anul 1761 resedinta permanenta a banilor este mutata de domn la Bucuresti.
In anii 1770-1771, Craiova devine capitala Tarii Romanesti, perioada in care Bucurestiul constituia obiectul disputelor intre armatele rusesti si turcesti. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Craiova este afectata puternic, pe toate planurile, de mai multe evenimente importante: in anul 1790 a avut loc un mare cutremur, apoi in 1795 izbucneste o epidemie de ciuma, iar un an mai tarziu orasul este afectat de un puternic incendiu. Dupa anul 1800 se incearca o sistematizare a orasului: se paveaza principalele strazi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elvetia, Franta sau Belgia, se construiesc trotuare, iar pe marginea acestora se planteaza pomi.
In anul 1806, Craiova devine scena de razboi, dupa atacul pasei Pazvan-Oglu...
Fosta cetate dacica Pelendava, a parcurs o istorie plina de evenimente, devenind o veritabila metropola, un centru politic, []The post S-a intamplat in 1 iunie 1475 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 1 iunie 1475 was first posted on iunie 1, 2021 at 2:44 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 1 iunie 1475: Prima atestare documentara a Craiovei. La aceasta data aparea prima atestare documentara a Craiovei, intr-un hrisov dat de voievodul Laiota Basarab si in care se aminteste de jupan Neagoe de la Craiova.
Fosta cetate dacica Pelendava, a parcurs o istorie plina de evenimente, devenind o veritabila metropola, un centru politic, administrativ, educativ, cultural si economic puternic. Originile numelui orasului nu sunt clar definite dar conform unor cercetatori, acesta ar proveni din slavonescul kralj (rege, crai), dar poate insemna si tinut, tara, natiune, denumirea fiind data probabil de slavi populatiei care exista aici cu sute de ani in urma.
Conform altor surse, numele orasului ar proveni de la Craiul Iovan (Ionita Asan), mezinul fratilor Petru si Asan, imparat al celui de al Doilea Tarat Bulgar, care este nevoit sa se refugieze la sfarsitul domniei la nord de Dunare, unde devine domn peste niste vlahi din neamul lui . Pe locul Craiovei de astazi, in vecinatatea manastirii Cosuna, se afla ruinele stravechii resedinte a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, din anii 400-350 i.
Hr, asezare atestata documentar pentru prima data in Tabula Peutingeriana, o harta din jurul anului 225 d.
Hr.
In imprejurimile Craiovei a avut loc, in anul 1394, Batalia de la Rovine, in care Mircea cel Batran il invinge usturator pe Baiazid Fulgerul, iar in anul 1450, dupa demersurile boierilor Craiovesti, a fost infiintata Marea Banie a Craiovei, care a devenit a doua forma administrativa ca importanta in ara Romaneasca, dupa domnie. Sub acest nume, asezarea Craiovei apare mai intai in inscriptia de pe mormantul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, intr-un hrisov al domnului arii Romanesti Laiota Basarab.
La sfarsitul secolului al XV-lea, Craiova era un targ, intins pe mosia puternicilor boieri Craiovesti si a Basarabilor, iar dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras, fiind cel mai important loc al schimburilor economice din zona.
In perioada domniei lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternica inflorire, devenind un important centru politic si militar. In anul 1716, boierimea craioveana intampina cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Tarii Romanesti, Nicolae Mavrocordat, iar dupa infrangerea turcilor si Pacea de la Passarowitz din 1718, Oltenia intra sub stapanire austriaca.
In anul 1726, banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, iar boierii din Craiova incep actiunile ostile fata de administratia habsburgica, mai ales ca aceasta stare venea si pe fondul colectarii centralizate a veniturilor provinciilor in visteria Curtii Imperiale.
Dupa esecul habsburgilor de a prelua puterea de facto in provincie, acestia parasesc Oltenia, in anul 1739. La nivelul anului 1735, aici sunt mentionate 836 de familii, care numarau peste 4000 locuitori. A urmat o perioada in care Craiova devine, pana in 1770, capitala unei regiuni dominate de anarhie, in care haiduci ca Iancu Jianu faceau legea, Bania craioveana a pierdut statutul de institutie care concura politic domnia tarii, iar in anul 1761 resedinta permanenta a banilor este mutata de domn la Bucuresti.
In anii 1770-1771, Craiova devine capitala Tarii Romanesti, perioada in care Bucurestiul constituia obiectul disputelor intre armatele rusesti si turcesti. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Craiova este afectata puternic, pe toate planurile, de mai multe evenimente importante: in anul 1790 a avut loc un mare cutremur, apoi in 1795 izbucneste o epidemie de ciuma, iar un an mai tarziu orasul este afectat de un puternic incendiu. Dupa anul 1800 se incearca o sistematizare a orasului: se paveaza principalele strazi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elvetia, Franta sau Belgia, se construiesc trotuare, iar pe marginea acestora se planteaza pomi.
In anul 1806, Craiova devine scena de razboi, dupa atacul pasei Pazvan-Oglu...
