S-a întâmplat în 7 iunie 1886
S-a intamplat in 7 iunie 1886 was first posted on iunie 7, 2021 at 5:10 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 7 iunie 1886: S-a nascut inginerul Henri Coanda, pionier al aviatiei mondiale; a conceput si a construit, in 1910, primul avion cu reactie din lume, incercat de el in acelasi an; intre 1911 si 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de conceptie proprie, cunoscute sub denumirea de Bristol-Coanda ; membru al Academiei Romane din 1970. Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase, tatal sau fiind generalul Constantin Coanda, fost profesor de matematica la coala nationala de poduri si sosele din Bucuresti si fost prim-ministru al Romaniei pentru o scurta perioada de timp, in 1918, iar mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. In anii copilariei, Coanda devenise fascinat de miracolul vantului, pasiune care ulterior avea sa produca unele dintre cele mai importante inventii ale lumii. Henri Coanda a studiat la coala Petrache Poenaru din Bucuresti, urmand, apoi, in 1896, trei ani la Liceului Sfantul Sava, iar din 1899 fiind trimis de tatal sau sa studieze la Liceul Militar din Iasi, absolvit in anul 1903, cu gradul de sergent major. A continuat studiile la coala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti. In anul 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Tehnica) din Berlin-Charlottenburg. Devine pasionat de probleme tehnice si mai ales de tehnica aviaticii, iar in anul 1905 construieste un avion-racheta pentru armata romana. In anii 1907-1908 parcurge cursuri universitare la Institutul tehnic Montefiore din Li ge. In anul 1907, la Salonul expozitiei organizat in Palatul Sporturilor din Berlin expune, pentru prima oara in lume, macheta unui avion fara elice, viitorul avion cu reactie. Revine, apoi, in tara, fiind incadrat ca ofiter activ in Regimentul 2 de artilerie, un post cu care nu s-a acomodat, cerand permisiunea de a parasi armata si de a se dedica cercetarilor. In anul 1909 se inscrie la coala superioara de aeronautica si constructii, pe care o incheie in anul 1910, fiind sef al primei promotii de ingineri aeronautici. La 9 august 1910, Coanda obtine, in Franta, brevetul de inventie pentru motorul turbo-propulsor . Colaboreaza cu inginerul Gustave Eiffel si cu savantul Paul Painlev , care l-au ajutat sa obtina aprobarile necesare pentru a efectua cateva experimente aerodinamice si pentru a construi primul avion cu propulsie reactiva, in atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni.
Noul aparat, botezat Coanda-1910 , a fost prezentat la cel de-al doilea Salon international aeronautic de la Paris, in acelasi an, la 15 octombrie, iar la doar cateva luni distanta, in 16 decembrie, Coanda insusi realiza prima incercare de zbor cu acest aparat, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris, insa aparatul a scapat de sub control, s-a izbit de un zid de la marginea spatiului de decolare si a luat foc. Coanda scapa din fericire cu rani minore, si, pentru cateva luni, abandoneaza experimentele, care oricum erau tratate cu dezinteres de catre savantii vremii. In anul 1911, la Reims, Henri Coanda prezinta un aparat de zbor cu doua motoare cuplate ce actionau o singura elice. Se intoarce apoi in Franta, unde realizeaza alte inventii prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume si altele.
Insa, intre anii 1911-1914, Henri Coanda este angajat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Anglia, unde a coordonat constructia de avioane cu elice de mare performanta, de conceptie proprie. In calitatea sa de director tehnic, Henri Coanda proiecteaza mai multe aparate de zbor clasice (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda, inventii pentru care, in anul 1912, castiga premiul intai la Concursul international al aviatiei militare din Anglia. Intre anii 1914-1918, Henri Coanda lucreaza la Saint-Chamond si SIA-Delaunay-Belleville din Saint Denis, o perioada in care proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916 , cu doua elice apropiate de coada aparatului, asemanator cu avionul de transport de tip Caravelle, la proiectarea caruia a si participat. Tot in aceasta perioada, Coanda inventeaza un nou material de constructie, beton-lemnul, folosit pentru decoratiuni, acesta stand la baza constructiei Palatului Culturii din Iasi, ridicat in anul 1926. In anul 1926, in Romania, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor in sol, folosit in prospectarea petrolifera, iar in Golful Persic inventatorul roman construieste un rezervor din beton, subacvatic, pentru depozitarea petrolului. In 1930, Coanda a inventat constructiile in configuratie multicelulara , adica prefabricatele pentru realizarea locuintelor in doar cinci ore, proiect pentru care a primit si medalia de aur la Padova. In 1932, Coanda realiza primul prototip al aerodinei lenticulare, un fel de farfurie zburatoare , care s-a dorit o solutie de zbor sigura si ieftina, propulsia fiind bazata pe efectul Coanda, care avea sa fie brevetat in scurt timp. Acest prototip al aerodinei a zburat la Paris, fiind cuplat la reteaua de alimentare cu gaze. Experimentele au continuat pana in 1956, cand Coanda a prezentat doua aerodine lenticulare propulsate vertical de puterea aburului, o inventie care a starnit interesul Statelor Unite, care i-au cumparat doua proiecte de aerodine care puteau ridica un om, ambele intrate in proprietatea US Air Force. In anul 1934, Coanda obtine un brevet de inventie francez pentru Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid , principiu care s-a consacrat in istorie sub denumirea de Efectul Coanda .
In anul 1954, in localitatea franceza Londe-les-Maures, Henri Coanda soca prin prezentarea unei...