S-a intamplat in 14 iunie 1574: Ioan Voda cel Viteaz este infrant si apoi ucis de turci la Roscani, Ioan Voda cel Viteaz sustinea ca este fiul domnului Stefanita, deci stranepotul lui Stefan cel Mare. Fiindca mama sa fusese armeanca, i se mai spunea Armeanul. De o statura si forta impunatoare in batalia de []The post S-a intamplat in 14 iunie 1574 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 14 iunie 1574 was first posted on iunie 14, 2021 at 2:12 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 14 iunie 1574: Ioan Voda cel Viteaz este infrant si apoi ucis de turci la Roscani, Ioan Voda cel Viteaz sustinea ca este fiul domnului Stefanita, deci stranepotul lui Stefan cel Mare. Fiindca mama sa fusese armeanca, i se mai spunea Armeanul. De o statura si forta impunatoare in batalia de la iezerul Cahul a tras singur un tun dupa el cu darul vorbirii, a fost iubit de soldati, care-i admirau vitejia, curajul si deopotriva de poporul de rand, care vedea in el un aparator. Multi boieri si o parte din cler nu l-au sprijinit in razboaiele cu turcii si de aceea in cronici l-au infatisat calcator de lege si tiran, de unde a primit si supranumele de cel Cumplit . In tinerete, Ioan Voda cel Viteaz statuse ceva vreme prin Polonia, Crimeea, la hanul tataresc, ajunsese si la Moscova unde isi intemeiase familie, sotia daruindu-i un fiu. O perioada se aflase si la curtea imparatului german. Intr-un final se stabileste la Constantinopol. Pe timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu si celei a lui Bogdan Lapusneanu, el se afla in exil, in insula Rhodos.

Aici, se ocupa cu negotul de pietre pretioase de pe urma caruia strange o mare avere. In Imperiul Otoman si-a facut relatii la dregatorii imperiali si harem. Cheltuind 220.000 de galbeni a reusit sa obtina mazilirea lui Bogdan Lapusneanul si sa ia tronul Moldovei la sfarsitul lui februarie 1572. La scurt timp are loc o tentativa a boierilor de a-l inlatura de la domnie. Razbunarea va fi crunta(de unde si supranumele de cel Cumplit ), tradatorii executati, iar averile vor intra in posesia domniei. Ce s-a intamplat cu averile condamnatilor? Domnul i-a sprijit pe micii stapani de ocine (propietati). Din 83 de acte interne, 41% sunt pentru razesi (numiti oficial slugi domnesti, cetasi sau indicati nominal), 34% pentru boierii si dregatorii mijlocii sau urmasi ai lor. Doar 13 % sunt pentru manastiri si 7% pentru dregatorii mari. Ioan Voda cel Viteaz a fost cel dintai care a facut secularizarea averilor manastiresti. Un act din 1599 ne spune limpede: cand a luat Ioan voievod toate satele manastirilor . Care era motivul? Manastirile prin privilegiile primite de la alti domnitori se sustrageau de la plata darilor catre vistieria de la Iasi. Cu Biserica a avut oricum o relatie tensionata. Egumenul Iacob Molodet al manastirii Slatina si preotul Cozma au fost ingropati de vii, iar fostul mitropolit Gheorghe de la Neamt a fost ars pentru vina de sodomie si patima de bani . De teama domnitorului, mitropolitul Theofan a fugit peste munti cu trei calugari, luand cu sine multa avutie, ughi de aur (galben maghiar) si alti bani multi . Atentia domnitorului s-a indreptat spre intarirea economiei. Deoarece negustorii moldoveni aveau de suferit de pe urma fluctuatiei monetare(in special la schimburile cu Polonia), a emis in 1573 o moneda de arama, numita akce , intrucat se dorea egala ca valoare cu asprul otoman, care purta denumirea respectiva in turceste. Aceasta moneda avea pe avers chipul voievodului, cu legenda slavona otet Moldovei (parintele Moldovei). Pe revers avea anul 7081 de la facerea lumii(1573) si inscriptia akce g(ospod) hereghie Moldovei , adica numele monedei si sintagma monetaria domneasca a Moldovei . In februarie 1574 turcii trimit la Ioan Voda ordin sa dubleze haraciul. Petru, fratele domnitorului Alexandru al Valahiei, promisese ca va da 80.000 de galbeni in loc de 40.000, iar sultanul se gandise sa-i ceara la randul sau tot atata lui Ioan. Voievodul convoaca sfatul domnesc.

Le spune ca au de ales intre dublarea haraciului- dupa care ar fi urmat cu siguranta alte cereri- si lupta impotriva paganului. Domnul spune ca personal nu are niciun interes, deoarece nu el plateste suma ceruta, dar il doare inima de tara. Fagaduieste sa lupte pana la final Asa Ion Voda umpland pre toti cu nadejde, cu glas mare strigara ca langa dansul vor peri toti si jura pe Evanghelie. In ajutorul Moldovei, conform cornicilor, au venit doar 1.200 de cazaci zaporojeni, care destul de probabil erau de fapt polonezi. La oaste e chemata toata tara care raspunde negresit. Ioan Voda cel Cumplit o inzestrase la nivelul marilor armate ale vremii: 30 de tunuri obisnuite, 80 de tunuri mari, aruncatoare de ghiulele. Pretendentul Petru Schiopul, fratele sau Alexandru si cu o oaste turceasca si munteneasca incep in aprilie 1574 sa se indrepte spre Moldova. In dreptul satului Jiliste, la est de Focsani, voievozii din Valahia sunt interceptati de Ioan Voda si batuti in chip rusinos. Domnul Moldovei il timite pe Vintila, fiul lui Patrascu cel Bun, sa ocupe Bucurestiul si sa ia domnia. Acesta reuseste, dar dupa patru zile, o parte din boierii lui Alexandru Voda se intorc, il prind, il ucid, iar capul sau este atarnat de poarta Curtii domnesti.

Intre timp, Ioan Voda cucereste Braila, fara cetate insa. Armata moldoveana porneste spre Chilia si Cetatea Alba. Are loc o lupta in care turcii iar pierd, scapand doar 1.000 dintre ei. Urmeaza cucerirea Tighinei, dar din nou, cetatea nu poate fi luata. Nici macar un atac al tatarilor nu ii poate zadarnici planurile lui Ioan Voda. Cetatea Alba este si ea luata din mainile turcilor, dar la fel, fortareata rezista. Victoriile lui Ioan au mare rasunet la Constantinopol.

Selim hotaraste o expeditie de proportii impotriva rebelului.

La ostile otomane se adauga contingente muntene si tataresti, astfel ca efectivul lor se ridica la cica 60.000 de razboinici. Pentru a impiedica inamicul sa treaca Dunarea pe la...