1. Cata vreme cineva, instrainat fiind, isi mai aduce aminte, oricat de departe ar fi si oricat de demult s-ar fi dus tot mai poate afla iarasi drumul inapoi Fericit este oricine afla drumul inapoi, spre Tatal. Dragostea il va imbratisa totdeauna. Numai sa nu vina prea tarziu. 2. Cand cel instrainat s-a []1. Cata vreme cineva, instrainat fiind, isi mai aduce aminte, oricat de departe ar fisi oricat de demult s-ar fi dus tot mai poate afla iarasi drumul inapoiFericit este oricine afla drumul inapoi, spre Tatal. Dragostea il va imbratisa totdeauna. Numai sa nu vina prea tarziu.2. Cand cel instrainat s-a rupt total de radacina lui,de familia lui,de fratii si apropiatii luisi de locul dragostei lui dintai, atunci nu va mai simti niciodata in inima lui dorul arzator de a mai intoarce iarasi inapoi la ei. i acesta va muri strain, asa cum si merita.3. Cand fiul unor parinti a ajuns atat de departe si de sus, incat s-a rupt nepasator de orice amintire a copilariei luisi nu-si mai aduce aminte, nici nu vrea sa-si mai aduca, de parintii lui, atunci nu mai afla nici timp, nici prilej de nimic pentru ei.

Atunci poate sta ceasuri, sau zile, sau ani intregi cu strainii, cu prietenii, cu distractiile, cu pacatele si cu oricine, dar nu mai gaseste nici cateva minute pentru o scrisoare sau pentru un drum spre parintii lui;si nu exista o departare mai amara ca asta nicaieri pe lume.4. O, cat de nenorocita poate fi starea unui suflet care nu-si mai aduce aminte!Starea unui suflet impovarat de pacate,inlantuit si robit de patimi si ispite,ruinat de destrabalari si neinstare de nici un gand sau cuget curat, recunoscator si frumos fata de cei carora le este dator atat de mult.

Acesta a ajuns o pricina de ras si de plans,de batjocura si de rusinesi totusi nu-si mai aduce aminte de starea sa, ca sa se trezeasca ingrozit si sa se ridice.5. Vai de cel care, fiind tata sau mama, s-a rupt de copiii sai sau de sotul sausi nu-si mai aduce aminte de fiintele pe care el le-a adus la viata,dar pe care tot el le-a nefericit apoi, luandu-le tot ce le era mai de pret: dragostea sa calda, grija sa ocrotitoare, inima lui scumpa.

Nici banii sai, nici painea sa si hainele sale si nici nimic pe lumea astanu va mai putea inlocui in viata lor ceea ce le-a luat el plecand.6. Ce nefericiti sunt toti cei care ar trebui sa-si aduca aminte de unde au plecat si nu-si mai pot aduceCare ar trebui sa-si aduca aminte de parintii lor batrani si neputinciosi care i-au crescutsi de care acum le este rusine si greu sa-si mai aduca aminteAcestia au decazut mai adanc decat niste animale sau fiare care totusi ingrijesc de ai lor.7. Inlatura, Doamne, de peste mintea tuturor acestora tot ce mai impiedica aducerea lor amintesi tot ce opreste si impiedica inima lor si intoarcerea lor la cei de langa care n-ar fi trebuit sa se poata rupe niciodata.

Ci fa-i sa vina cu toata graba,cu toata pocaintasi cu toata dragostea lor la Tine si la cei dragi unde sunt atat de doriti.8. Cat de rar poti intalni la aceeasi fiinta omeneasca si o inima neprihanita, si niste maini pricepute! i o minte talentata, si niste purtari frumoase!De cele mai multe ori, aceste virtuti sunt foarte despartite unele de altele pe pamant.

Unde este una, mereu lipseste cealalta.9. Numai la oamenii alesi de Dumnezeu pentru o chemare deosebita, Duhul Sfant uneste aceste doua insusiri frumoase [si ele se intalnesc] la aceeasi fiinta, acestea fiind neaparat si conditiile pe care le cere Dumnezeu unui vas al Sau, unui suflet sfant cu care El va lucra impreuna pe pamant:inima neprihanita si maini pricepute.

Nici una din marile lucrari ale lui Dumnezeu nu s-a putut face decat cu astfel de oameni.10. In toate vremile mari,in toate imprejurarile marisi pentru toate marile hotarari ale Sale, Domnul Dumnezeu a ales, a...