S-a întâmplat în 1 aprilie 1919, 1/14
S-a intamplat in 1 aprilie 1919, 1/14: Trecerea, in Romania, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.
III.1919; ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. 1919 a avut doar 352 de zile, iar motivul a fost trecerea tarii noastre de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Romania a fost una []The post S-a intamplat in 1 aprilie 1919, 1/14 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 1 aprilie 1919, 1/14: Trecerea, in Romania, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.
III.1919; ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. 1919 a avut doar 352 de zile, iar motivul a fost trecerea tarii noastre de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Romania a fost una dintre ultimele tari europene care au adoptat calendarul folosit de tarile occidentale, motivul principal fiind faptul ca in Transilvania se folosea deja stilul nou si era necesara unificarea intre provinciile istorice si din acest punct de vedere. Stilul vechi si stilul nou in domeniul masurarii timpului dateaza din anul 1582, cand Papa Grigore al XIII-lea a decretat trecerea lumii catolice de la calendarul iulian la unul nou denumit gregorian. Motivele erau, in principal, religioase, reprezentate de Sarbatoarea Pastelui, dar si o diferenta de 10 zile care se crease intre calendarul solar si calendarul fazelor lunii. Astfel, potrivit decretului papal, ziua de 4 octombrie a fost urmata de ziua de 15 octombrie. Decretul a fost adoptat treptat de statele din vestul, centrul si nordul Europei, dar tarile ortodoxe au refuzat schimbarea din motive religioase. La inceputul Primului Razboi Modial, diferenta dintre cele doua stiluri ajunsese la 13 zile. Data de la Bucuresti nu corespundea cu data din capitalele aliate, Paris sau Londra, creand mari probleme de comunicare. Mai mult, in Romania era prezenta misunea militara franceza condusa de Generalul Berthelot, care lucra dupa calendarul gregorian.
Transilvania si Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, in timp ce Regatul Romaniei si Basarabia foloseau stilul vechi. Astfel, dupa Marea Unire, una dintre prioritatile guvernului a fost trecerea la calendarul gregorian. Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern si extern, de consolidare si modernizare a noului stat unitar. Alinierea la standardele europene era considerata o conditie a progresului si modernizarii, in contextul in care, pe plan international, se cautau solutii pentru unificarea diferitelor unitati de masura. Ziua de 1 aprilie 1919 pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Anul 1919 a devenit mai scurt cu 13 zile, avand doar 352 de zile. In Romania, printre cele mai afectate de mentinerea calendarului iulian erau industria si comertul, in special acele parti care intrau frecvent in contacte la nivel extern. Comerciantii si industriasii romani care faceau schimburi cu strainatatea erau nevoiti sa respecte patru scadente pe luna, fata de doua cat era obisnuit (la 1 si 15 ale lunii, atat dupa calendarul romanesc, cat si dupa cel occidental). O alta problema deosebita se punea si in cazul statisticii. Statisticile romanesti erau greu de folosit, iar unele institutii sau ministere erau obligate prin forta lucrurilor sa redacteze statistici in stilul nou. Astfel, bancile, posta, telegraful, caile ferate si altele au fost nevoite sa adopte anticipat calendarul gregorian. Retinerile fata de introducerea calendarului gregorian isi aveau originea in special in dogmele religioase, dar si aici exista o bresa, intrucat Biserica romana avea in sanul ei precedentul bisericilor din Transilvania si Banat, unde stilul nou fusese deja adoptat. Se crease un decalaj intre Romania si Europa de Vest, tocmai intr-un moment in care contactele se intensificau si nevoia de sincronizare se simtea tot mai acut. Au existat intentii privind trecerea la stilul nou si pe vrea domniei lui Cuza, iar ulterior s-a stabilit ca schimbarea sa aiba loc la 19 iulie 1900, data care ar fi urmat sa devina 1 august 1900. A fost infiintata si o comisie cu nume mari din stiinta romaneasca de la acea...
III.1919; ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. 1919 a avut doar 352 de zile, iar motivul a fost trecerea tarii noastre de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Romania a fost una []The post S-a intamplat in 1 aprilie 1919, 1/14 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 1 aprilie 1919, 1/14: Trecerea, in Romania, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.
III.1919; ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. 1919 a avut doar 352 de zile, iar motivul a fost trecerea tarii noastre de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Romania a fost una dintre ultimele tari europene care au adoptat calendarul folosit de tarile occidentale, motivul principal fiind faptul ca in Transilvania se folosea deja stilul nou si era necesara unificarea intre provinciile istorice si din acest punct de vedere. Stilul vechi si stilul nou in domeniul masurarii timpului dateaza din anul 1582, cand Papa Grigore al XIII-lea a decretat trecerea lumii catolice de la calendarul iulian la unul nou denumit gregorian. Motivele erau, in principal, religioase, reprezentate de Sarbatoarea Pastelui, dar si o diferenta de 10 zile care se crease intre calendarul solar si calendarul fazelor lunii. Astfel, potrivit decretului papal, ziua de 4 octombrie a fost urmata de ziua de 15 octombrie. Decretul a fost adoptat treptat de statele din vestul, centrul si nordul Europei, dar tarile ortodoxe au refuzat schimbarea din motive religioase. La inceputul Primului Razboi Modial, diferenta dintre cele doua stiluri ajunsese la 13 zile. Data de la Bucuresti nu corespundea cu data din capitalele aliate, Paris sau Londra, creand mari probleme de comunicare. Mai mult, in Romania era prezenta misunea militara franceza condusa de Generalul Berthelot, care lucra dupa calendarul gregorian.
Transilvania si Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, in timp ce Regatul Romaniei si Basarabia foloseau stilul vechi. Astfel, dupa Marea Unire, una dintre prioritatile guvernului a fost trecerea la calendarul gregorian. Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern si extern, de consolidare si modernizare a noului stat unitar. Alinierea la standardele europene era considerata o conditie a progresului si modernizarii, in contextul in care, pe plan international, se cautau solutii pentru unificarea diferitelor unitati de masura. Ziua de 1 aprilie 1919 pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Anul 1919 a devenit mai scurt cu 13 zile, avand doar 352 de zile. In Romania, printre cele mai afectate de mentinerea calendarului iulian erau industria si comertul, in special acele parti care intrau frecvent in contacte la nivel extern. Comerciantii si industriasii romani care faceau schimburi cu strainatatea erau nevoiti sa respecte patru scadente pe luna, fata de doua cat era obisnuit (la 1 si 15 ale lunii, atat dupa calendarul romanesc, cat si dupa cel occidental). O alta problema deosebita se punea si in cazul statisticii. Statisticile romanesti erau greu de folosit, iar unele institutii sau ministere erau obligate prin forta lucrurilor sa redacteze statistici in stilul nou. Astfel, bancile, posta, telegraful, caile ferate si altele au fost nevoite sa adopte anticipat calendarul gregorian. Retinerile fata de introducerea calendarului gregorian isi aveau originea in special in dogmele religioase, dar si aici exista o bresa, intrucat Biserica romana avea in sanul ei precedentul bisericilor din Transilvania si Banat, unde stilul nou fusese deja adoptat. Se crease un decalaj intre Romania si Europa de Vest, tocmai intr-un moment in care contactele se intensificau si nevoia de sincronizare se simtea tot mai acut. Au existat intentii privind trecerea la stilul nou si pe vrea domniei lui Cuza, iar ulterior s-a stabilit ca schimbarea sa aiba loc la 19 iulie 1900, data care ar fi urmat sa devina 1 august 1900. A fost infiintata si o comisie cu nume mari din stiinta romaneasca de la acea...
