AVEM ACELAŞI DUMNEZEU CA ŞI NECREŞTINII?
Evreii, mahomedanii si crestinii sunt trei expresii ale aceluiasi monoteism, iar glasul traditiei lor autentice si stravechi este si cel mai cutezator si mai plin de incredere din istorie. De ce nu ar fi posibil atunci ca, in loc sa genereze opozitii ireconciliabile, numele acestui unic Dumnezeu sa duca la un respect reciproc, la intelegere []Evreii, mahomedanii si crestinii sunt trei expresii ale aceluiasi monoteism, iar glasul traditiei lor autentice si stravechi este si cel mai cutezator si mai plin de incredere din istorie. De ce nu ar fi posibil atunci ca, in loc sa genereze opozitii ireconciliabile, numele acestui unic Dumnezeu sa duca la un respect reciproc, la intelegere si coexistenta pasnica? De ce sa nu privim cu incredere la ziua in care, fara nici un prejudiciu adus dezbaterii teologice, vom descoperi ceea ce este atat de evident si totusi atat de greu de acceptat si anume ca, in calitate de fii ai aceluiasi Tata, suntem prin urmare cu totii frati? Papa Paul al Vl-lea, La Croix, aug.11, 1970In ziua de joi, 2 aprilie 1970, a avut loc o mare manifestare religioasa la Geneva, in cadrul celei de a II-a Conferinte a Asociatiei Religiilor Unite , reprezentantii a zece mari religii au fost invitati sa se reuneasca in Catedrala Sfantului Petru. Aceasta rugaciune comuna a avut la baza urmatoarea motivatie: Credinciosii tuturor acestor zece religii au fost invitati sa se reuneasca in comuniune in cadrul cultului aceluiasi Dumnezeu . Sa vedem cat de valida este aceasta afirmatie in lumina Sfintelor Scripturi.
Pentru a explica mai bine problema, ne vom limita in analiza noastra la trei mari religii care s-au succedat istoric dupa cum urmeaza: Iudaismul, Crestinismul si Islamismul. Toate aceste trei religii se revendica de la o origine comuna, ca religii ale Dumnezeului lui Avraam. Astfel, s-a impamantenit parerea ca, din moment ce suntem toti fii ai lui Avraam (evreii si musulmanii, in mod trupesc, iar crestinii in mod duhovnicesc), atunci noi cu totii il avem ca Dumnezeu pe Dumnezeul lui Avraam, (la care ne inchinam fiecare in felul nostru, se intelege), care este ca atare Unul si acelasi Dumnezeu . i acest Dumnezeu constituie, intr-un oarecare mod, punctul nostru de unire si de intelegere reciproca , lucru care ne indeamna la o relatie de fratie si de intelegere reciproca , asa dupa cum a apasat Marele Rabin Dr. Safran, citandu-l pe psalmist: Ce este mai bun si mai frumos, decat numai a locui fratii impreuna (Ps. 132,1) Din aceasta perspectiva este evident ca Iisus Hristos, Dumnezeu si Om, Fiul co-etern cu Tatal mai inainte de veci, intruparea si Crucea Sa, invierea Sa minunata si preaslavita si cea de-a doua si infricosata Sa venire nu mai sunt decat niste detalii secundare care nu pot sa ne impiedice sa fraternizam cu cei care il considera pe Hristos un simplu profet (potrivit Coranului) sau fiul desfranatei (potrivit anumitor traditii talmudice)! Iisus din Nazaret nu se mai deosebeste, deci, prin nimic de Mahomed. Ne intrebam care crestin vrednic de acest nume ar admite aceste fapte in constiinta sa?S-ar putea totusi crede ca, tinand cont de spiritul acestor trei religii si lasand la o parte pentru moment trecutul, am putea sa cadem de acord ca Iisus Hristos este o fiinta exceptionala trimisa de Dumnezeu.
Dar pentru noi crestinii, daca Iisus Hristos nu este insusi Dumnezeu, ci simplu profet sau trimis al lui Dumnezeu , atunci El este nimic mai mult decat un impostor fara seaman, Care S-a facut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu si asemenea cu Dumnezeu! (Marcu 14,61-62)Potrivit acestei solutii ecumenice la nivel supra-confesional, Dumnezeul Treimic al Crestinilor ar trebui sa fie ceva asemanator cu monoteismul Iudaismului si Islamismului, cu vechea erezie a lui Sabelie, cu anti-trinitarismul modern si cu anumite secte iluministe. Nu ar mai fi vorba de Trei Persoane si o singura Dumnezeire, ci de o singura Persoana, neschimbatoare pentru unii, sau care-si schimba succesiv mastile (Tatal-Fiul-Duhul) pentru altii. i in pofida acestor neconcordante ar trebui sa credem ca ne inchinam la acelasi Dumnezeu !Totusi ar putea sa se ridice si urmatoarea naiva propunere: Dar aceste religii au un punct comun: toate trei il marturisesc pe Dumnezeu Tatal! Raspuns: Potrivit Sfintei Traditii ortodoxe, acest lucru este o absurditate. Iata marturisirea noastra: Slava Sfintei, Celei de o fiinta, de viata facatoarei si nedespartitei Treimi . Cum deci L-am putea desparti pe Tatal de Fiul, cand Iisus Hristos afirma clar: Eu si Tatal Meu una suntem! (Ioan 10,30) i cand Sfantul Ioan, Apostol, Evanghelist si Teolog al iubirii, afirma si el: Oricine tagaduieste pe Fiul nu are nici pe Tatal (I Ioan 2,23). i chiar daca toate cele trei religii il numesc pe Dumnezeu, Tata, al cui Tata este El cu adevarat?Pentru Evrei si Musulmani El este Tata al oamenilor in plan creatural, trupesc, cata vreme pentru noi, crestinii, El este Tata al nostru, randuindu-ne spre infierea intru El, prin Iisus Hristos (Efeseni 1,5) in planul mantuirii. Ce asemanare poate fi atunci intre Paternitatea Dumnezeiasca din Crestinism si cea din celelalte religii?Altii ar putea inca spune: Totusi, Avraam s-a inchinat la Unul Dumnezeu; Iar evreii prin Isaac si musulmanii prin Agar sunt descendentii acestui adevarat inchinator al lui Dumnezeu .
Aici ar trebui clarificate insa mai multe lucruri: Avraam nu s-a inchinat nicidecum la un Dumnezeu unipersonal si monoteist, ci la Dumnezeul Cel prezent in Sfanta Treime, dupa cum citim in Sfanta Scriptura: Apoi Domnul S-a aratat iarasi lui Avraam la stejarul Mamvri Atunci ridicandu-si ochii sai, a privit si iata trei Oameni stateau inaintea lui; si cum i-a...
Pentru a explica mai bine problema, ne vom limita in analiza noastra la trei mari religii care s-au succedat istoric dupa cum urmeaza: Iudaismul, Crestinismul si Islamismul. Toate aceste trei religii se revendica de la o origine comuna, ca religii ale Dumnezeului lui Avraam. Astfel, s-a impamantenit parerea ca, din moment ce suntem toti fii ai lui Avraam (evreii si musulmanii, in mod trupesc, iar crestinii in mod duhovnicesc), atunci noi cu totii il avem ca Dumnezeu pe Dumnezeul lui Avraam, (la care ne inchinam fiecare in felul nostru, se intelege), care este ca atare Unul si acelasi Dumnezeu . i acest Dumnezeu constituie, intr-un oarecare mod, punctul nostru de unire si de intelegere reciproca , lucru care ne indeamna la o relatie de fratie si de intelegere reciproca , asa dupa cum a apasat Marele Rabin Dr. Safran, citandu-l pe psalmist: Ce este mai bun si mai frumos, decat numai a locui fratii impreuna (Ps. 132,1) Din aceasta perspectiva este evident ca Iisus Hristos, Dumnezeu si Om, Fiul co-etern cu Tatal mai inainte de veci, intruparea si Crucea Sa, invierea Sa minunata si preaslavita si cea de-a doua si infricosata Sa venire nu mai sunt decat niste detalii secundare care nu pot sa ne impiedice sa fraternizam cu cei care il considera pe Hristos un simplu profet (potrivit Coranului) sau fiul desfranatei (potrivit anumitor traditii talmudice)! Iisus din Nazaret nu se mai deosebeste, deci, prin nimic de Mahomed. Ne intrebam care crestin vrednic de acest nume ar admite aceste fapte in constiinta sa?S-ar putea totusi crede ca, tinand cont de spiritul acestor trei religii si lasand la o parte pentru moment trecutul, am putea sa cadem de acord ca Iisus Hristos este o fiinta exceptionala trimisa de Dumnezeu.
Dar pentru noi crestinii, daca Iisus Hristos nu este insusi Dumnezeu, ci simplu profet sau trimis al lui Dumnezeu , atunci El este nimic mai mult decat un impostor fara seaman, Care S-a facut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu si asemenea cu Dumnezeu! (Marcu 14,61-62)Potrivit acestei solutii ecumenice la nivel supra-confesional, Dumnezeul Treimic al Crestinilor ar trebui sa fie ceva asemanator cu monoteismul Iudaismului si Islamismului, cu vechea erezie a lui Sabelie, cu anti-trinitarismul modern si cu anumite secte iluministe. Nu ar mai fi vorba de Trei Persoane si o singura Dumnezeire, ci de o singura Persoana, neschimbatoare pentru unii, sau care-si schimba succesiv mastile (Tatal-Fiul-Duhul) pentru altii. i in pofida acestor neconcordante ar trebui sa credem ca ne inchinam la acelasi Dumnezeu !Totusi ar putea sa se ridice si urmatoarea naiva propunere: Dar aceste religii au un punct comun: toate trei il marturisesc pe Dumnezeu Tatal! Raspuns: Potrivit Sfintei Traditii ortodoxe, acest lucru este o absurditate. Iata marturisirea noastra: Slava Sfintei, Celei de o fiinta, de viata facatoarei si nedespartitei Treimi . Cum deci L-am putea desparti pe Tatal de Fiul, cand Iisus Hristos afirma clar: Eu si Tatal Meu una suntem! (Ioan 10,30) i cand Sfantul Ioan, Apostol, Evanghelist si Teolog al iubirii, afirma si el: Oricine tagaduieste pe Fiul nu are nici pe Tatal (I Ioan 2,23). i chiar daca toate cele trei religii il numesc pe Dumnezeu, Tata, al cui Tata este El cu adevarat?Pentru Evrei si Musulmani El este Tata al oamenilor in plan creatural, trupesc, cata vreme pentru noi, crestinii, El este Tata al nostru, randuindu-ne spre infierea intru El, prin Iisus Hristos (Efeseni 1,5) in planul mantuirii. Ce asemanare poate fi atunci intre Paternitatea Dumnezeiasca din Crestinism si cea din celelalte religii?Altii ar putea inca spune: Totusi, Avraam s-a inchinat la Unul Dumnezeu; Iar evreii prin Isaac si musulmanii prin Agar sunt descendentii acestui adevarat inchinator al lui Dumnezeu .
Aici ar trebui clarificate insa mai multe lucruri: Avraam nu s-a inchinat nicidecum la un Dumnezeu unipersonal si monoteist, ci la Dumnezeul Cel prezent in Sfanta Treime, dupa cum citim in Sfanta Scriptura: Apoi Domnul S-a aratat iarasi lui Avraam la stejarul Mamvri Atunci ridicandu-si ochii sai, a privit si iata trei Oameni stateau inaintea lui; si cum i-a...
