SCRIPTURA ŞI TRADIȚIA ÎN ORTODOXIE
Sa trecem acum la problema autoritatii Scripturii si a Traditiei in gandirea teologica ortodoxa rasariteana contemporana. Am subliniat in repetate randuri ca teologii ortodocsi considera ca autoritatea bisericeasca incorporeaza atat Scriptura cat si Traditia si recurg la marturia patristica pentru a sustine aceasta perspectiva. Am facut de asemenea observatia ca aceasta perspectiva, singura, nu abordeaza []Sa trecem acum la problema autoritatii Scripturii si a Traditiei in gandirea teologica ortodoxa rasariteana contemporana. Am subliniat in repetate randuri ca teologii ortodocsi considera ca autoritatea bisericeasca incorporeaza atat Scriptura cat si Traditia si recurg la marturia patristica pentru a sustine aceasta perspectiva. Am facut de asemenea observatia ca aceasta perspectiva, singura, nu abordeaza chestiunile importante privitoare la relatia dintre Scriptura si Traditie si la pozitia precisa asupra autoritatii comune a Scripturii si a Traditiei care poate fi dedusa din consensul patristic. Aceste chestiuni din urma constituie substanta capitolului de fata.
Care este ne intrebam pozitia ortodoxa precisa asupra unitatii Scripturii si a Traditiei asa cum incadreaza ele autoritatea Bisericii? Am putea presupune, din natura consensuala a perspectivei din care abordeaza subiectul cercetatorii ortodocsi, ca gandirea moderna ortodoxa ar oferi o singura pozitie printrun acord reciproc asupra autoritatii Scripturii si a Traditiei. La urma urmei, din moment ce canonul ortodox al teologiei este intotdeauna standardul de credinta marturisit de consensul Parintilor, ar parea rezonabil sa intalnim aceeasi unanimitate in gandire printre teologii ortodocsi. Din pacate, nu asa stau lucrurile. Dupa cum am precizat in capitolul anterior, o mare parte a teologiei ortodoxe contemporane este influentata de consideratiuni care se potrivesc mai mult perspectivelor teologice apusene. Invocarea unor modele de gandire straine prin natura viciaza orice consens in opinii, care altfel ar fi putut caracteriza pozitia ortodoxa. Acest obstacol in calea consideratiunilor noastre referitoare la pozitia ortodoxa asupra Scripturii si Traditiei este unul pe care trebuie sa il semnalam inainte de a incepe prezentarea pe scurt, individuala, a teologilor contemporani.
Exista astazi doua scoli de teologie in Ortodoxie. Pe prima am numit-o scoala teologiei adaptationale sau acomodationale , puternic influentata de problematica teologiei din Apus. Cealalta este scoala ideala, clasica sau traditionala, de la care ne putem astepta la acelasi ton consensual implicit in respectul si aprecierea ortodocsilor pentru consensus Patrum.
Intr-un eseu foarte provocator, Christos Yannaras (pe care, de altfel, l-am putea considera un prizonier al mai multor notiuni straine de Ortodoxia adevarata) a afirmat ca prima scoala isi are originea in scolasticismul apusean si reprezinta o influenta care a intrat in teologia greaca de astazi odata cu infiintarea, in secolul al nouasprezecelea159, a facultatilor teologice dupa model german, dupa eliberarea Greciei de sub ocupatia turca. Aceasta observatie este corecta. In general, efectul acestei influente asupra gandirii ortodoxe a fost foarte mare si asemenea influente au facut incursiuni apatice si regretabile in domeniul teologiei ortodoxe clasice. coala clasica de teologie ortodoxa, cea de-a doua traditie teologica pe care am mentionat-o, libera de influenta teologiei sistematice apusene, este o traditie unica, aflata doar in Rasaritul crestin. Asa cum remarca Yannaras:[in] Biserica si traditia Ortodoxa, teologia are un inteles foarte diferit de cel pe care noi [in Apus, adica] i-l dam astazi. Ea este un dar de la Dumnezeu, roada curatiei launtrice a vietii duhovnicesti crestine. Teologia este identificata cu vederea lui Dumnezeu, cu vederea imediata a Dumnezeului personal, cu experienta personala a transfigurarii creatiei prin harul necreat. Teologia exprima experienta mantuirii160 .
Prin urmare, o pozitie ortodoxa asupra oricarei probleme teologice, in termenii acestei teologii ortodoxe ideale, este mistica, este legata de experienta mistica a mantuirii si astfel in stransa legatura cu o experienta spirituala comuna despre care vom sustine mai tarziu ca este izvorul consensului patristic. Teologia ortodoxa traditionala, prin insasi natura sa, marturiseste o unanimitate de gandire. Diversitatea pozitiilor pe care le intalnim in gandirea teologica ortodoxa contemporana provine din importarea, in ortodoxie, a influentei apusene.
Problema cu care ne confruntam in cazul teologiei ortodoxe adaptationale are ramificatii mai mari decat simpla influenta a ideilor apusene asupra gandirii ortodoxe. Ortodocsii imbratiseaza adesea total problematica teologica apuseana. Lucrul acesta trebuie inteles pe plan psihologic. Mai ales in Grecia, dupa trei sute de ani de stapanire turca, teologii ortodocsi nu erau pregatiti pentru intalnirea cu mediul...
Care este ne intrebam pozitia ortodoxa precisa asupra unitatii Scripturii si a Traditiei asa cum incadreaza ele autoritatea Bisericii? Am putea presupune, din natura consensuala a perspectivei din care abordeaza subiectul cercetatorii ortodocsi, ca gandirea moderna ortodoxa ar oferi o singura pozitie printrun acord reciproc asupra autoritatii Scripturii si a Traditiei. La urma urmei, din moment ce canonul ortodox al teologiei este intotdeauna standardul de credinta marturisit de consensul Parintilor, ar parea rezonabil sa intalnim aceeasi unanimitate in gandire printre teologii ortodocsi. Din pacate, nu asa stau lucrurile. Dupa cum am precizat in capitolul anterior, o mare parte a teologiei ortodoxe contemporane este influentata de consideratiuni care se potrivesc mai mult perspectivelor teologice apusene. Invocarea unor modele de gandire straine prin natura viciaza orice consens in opinii, care altfel ar fi putut caracteriza pozitia ortodoxa. Acest obstacol in calea consideratiunilor noastre referitoare la pozitia ortodoxa asupra Scripturii si Traditiei este unul pe care trebuie sa il semnalam inainte de a incepe prezentarea pe scurt, individuala, a teologilor contemporani.
Exista astazi doua scoli de teologie in Ortodoxie. Pe prima am numit-o scoala teologiei adaptationale sau acomodationale , puternic influentata de problematica teologiei din Apus. Cealalta este scoala ideala, clasica sau traditionala, de la care ne putem astepta la acelasi ton consensual implicit in respectul si aprecierea ortodocsilor pentru consensus Patrum.
Intr-un eseu foarte provocator, Christos Yannaras (pe care, de altfel, l-am putea considera un prizonier al mai multor notiuni straine de Ortodoxia adevarata) a afirmat ca prima scoala isi are originea in scolasticismul apusean si reprezinta o influenta care a intrat in teologia greaca de astazi odata cu infiintarea, in secolul al nouasprezecelea159, a facultatilor teologice dupa model german, dupa eliberarea Greciei de sub ocupatia turca. Aceasta observatie este corecta. In general, efectul acestei influente asupra gandirii ortodoxe a fost foarte mare si asemenea influente au facut incursiuni apatice si regretabile in domeniul teologiei ortodoxe clasice. coala clasica de teologie ortodoxa, cea de-a doua traditie teologica pe care am mentionat-o, libera de influenta teologiei sistematice apusene, este o traditie unica, aflata doar in Rasaritul crestin. Asa cum remarca Yannaras:[in] Biserica si traditia Ortodoxa, teologia are un inteles foarte diferit de cel pe care noi [in Apus, adica] i-l dam astazi. Ea este un dar de la Dumnezeu, roada curatiei launtrice a vietii duhovnicesti crestine. Teologia este identificata cu vederea lui Dumnezeu, cu vederea imediata a Dumnezeului personal, cu experienta personala a transfigurarii creatiei prin harul necreat. Teologia exprima experienta mantuirii160 .
Prin urmare, o pozitie ortodoxa asupra oricarei probleme teologice, in termenii acestei teologii ortodoxe ideale, este mistica, este legata de experienta mistica a mantuirii si astfel in stransa legatura cu o experienta spirituala comuna despre care vom sustine mai tarziu ca este izvorul consensului patristic. Teologia ortodoxa traditionala, prin insasi natura sa, marturiseste o unanimitate de gandire. Diversitatea pozitiilor pe care le intalnim in gandirea teologica ortodoxa contemporana provine din importarea, in ortodoxie, a influentei apusene.
Problema cu care ne confruntam in cazul teologiei ortodoxe adaptationale are ramificatii mai mari decat simpla influenta a ideilor apusene asupra gandirii ortodoxe. Ortodocsii imbratiseaza adesea total problematica teologica apuseana. Lucrul acesta trebuie inteles pe plan psihologic. Mai ales in Grecia, dupa trei sute de ani de stapanire turca, teologii ortodocsi nu erau pregatiti pentru intalnirea cu mediul...
