Copiii crescuţi bine nu sunt numai bucuria noastră
Cand Domnul Iisus era pe pamant, stim cu totii cum multimile care-L inconjurau mergeau dupa Dansul din cetate in cetate. Domnul uneori Se oprea pe malul lacului Ghenizaret si, urcandu-Se in cate o luntre, vorbea multimilor adunate pe maluri; alteori El urca pe munte, oprindu-Se in pustie. Ce minunat si armonios trebuie sa fi fost []Cand Domnul Iisus era pe pamant, stim cu totii cum multimile care-L inconjurau mergeau dupa Dansul din cetate in cetate. Domnul uneori Se oprea pe malul lacului Ghenizaret si, urcandu-Se in cate o luntre, vorbea multimilor adunate pe maluri; alteori El urca pe munte, oprindu-Se in pustie.
Ce minunat si armonios trebuie sa fi fost glasul Lui dumnezeiesc!Daca ne-am strecura si noi, prin credinta, printre multimile care-L inconjurau, ce fericiti am fi! Am putea si noi sa mergem dupa El langa mare ori pe munte si I-am privi frumusetea chipului Sau minunat. Acolo am putea vedea multimile adunate si am putea asculta cuvintele Lui pline de putere. L-am putea vedea pe Domnul cum I se facea mila de gloatele care veneau dupa Dansul, cum vindeca pe bolnavii care erau adusi la El si cum mangaia pe cei nefericiti si-i hranea chiar cu paine.
Printre multimile care-L inconjurau erau si foarte multe mame cu copii. Se spune ca atunci cand a urcat pe munte in pustie si a inmultit painile, El era inconjurat de cinci mii de barbati, afara de femei si de copii. Deci multe mame mergeau dupa Iisus cu copiii lor. Tot asa, cand odata Domnul era inconjurat de mult popor, El a zis: Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este Imparatia lui Dumnezeu .
Atunci mamele si-au adus copilasii la Domnul si El i-a pus mainile peste ei si i-a binecuvantat pe toti. ()Copiii sunt ca niste icoane sau ca niste imagini frumoase. Toti copiii, cand sunt mici, sunt atat de curati si de sinceri, incat putem spune ca sunt sfinti. Iar viata lor de mai tarziu, frumoasa sau urata, depinde de familia in care au locuit si de parintii care i-au crescut. Viata lor depinde de educatia pe care au primit-o. In primul rand, parintii trebuie sa fie un exemplu bun pentru copiii lor.
Cuvantul copii are doua intelesuri, depinde de accentul pe care il punem. Primul inteles este cel de fii ai nostri, iar cuvantul copii, folosindu-se celalalt accent, inseamna a copia. Deci, in cele mai multe cazuri, copiii nostri ne copiaza pe noi, parintii.
Despre curatia copiilor gasim scris si in Biblie, atunci cand Domnul Iisus a luat un copilas si a zis: Pana nu veti fi ca un copilas, nu veti intra in Imparatia lui Dumnezeu .
Fiecare copil trebuie sa stie mai intai ca Domnul Iisus il iubeste si ca e prietenul lui care il insoteste si il pazeste oriunde si oricand; iar noi, parintii, putem cuceri inima lor curata cu istorioare si povestiri frumoase despre Iisus si cu exemplele altor copii buni si credinciosi care L-au iubit pe Domnul si au fost cuminti. In Biblie gasim foarte multe astfel de exemple frumoase.
Nu o crestere rasfatata, cand i se da copilului tot ce doreste, il va face fericit, ci, dimpotriva, copilului caruia i se ofera prea multe, indeplinindu-i-se toate mofturile, ajunge un copil rasfatat, nemultumit, dorind mereu altceva. Ei, acel altceva care il poate face fericit cu adevarat pe copil poate sa fie dragostea inteleapta si cumpatata a parintilor, dragoste de care, in ziua de astazi, multi copii sunt total lipsiti. Educatia copilului incepe de mic, chiar de la un an. Copilul trebuie sa stie ca nu are voie sa faca tot ce vrea.
Parintii si bunicii sunt fiintele cele mai apropiate si iubite de copii si educatia facuta de ei trebuie sa inceapa din familie. Cu povestioare frumoase, mama, bunica, bunicul pot sa formeze cresterea frumoasa a copilului, pentru ca ei nu vor uita niciodata bucuria pe care au primit-o atunci ascultand povestirile. Cu povestitul putem intra in inima copilului cu Cuvantul lui Dumnezeu.
Mame si bunici, este mare nevoie sa ne ocupam de copiii nostri. Daca nu le umplem inima cu ceva frumos si bun, daca nu cautam de acum, din vremea copilariei, sa ne facem datoria, sa le infatisam copiilor nostri pe Domnul, inima lor nu va ramane goala; tot va fi umpluta cu ceva. Atunci, nefacandu-ne noi datoria, va veni vrajmasul cu alte lucruri, nefolositoare, si le va ocupa incaperea curata a inimii cu alte lucruri, rele. i in Ziua Judecatii, Dumnezeu ne va intreba ce am facut...
Ce minunat si armonios trebuie sa fi fost glasul Lui dumnezeiesc!Daca ne-am strecura si noi, prin credinta, printre multimile care-L inconjurau, ce fericiti am fi! Am putea si noi sa mergem dupa El langa mare ori pe munte si I-am privi frumusetea chipului Sau minunat. Acolo am putea vedea multimile adunate si am putea asculta cuvintele Lui pline de putere. L-am putea vedea pe Domnul cum I se facea mila de gloatele care veneau dupa Dansul, cum vindeca pe bolnavii care erau adusi la El si cum mangaia pe cei nefericiti si-i hranea chiar cu paine.
Printre multimile care-L inconjurau erau si foarte multe mame cu copii. Se spune ca atunci cand a urcat pe munte in pustie si a inmultit painile, El era inconjurat de cinci mii de barbati, afara de femei si de copii. Deci multe mame mergeau dupa Iisus cu copiii lor. Tot asa, cand odata Domnul era inconjurat de mult popor, El a zis: Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este Imparatia lui Dumnezeu .
Atunci mamele si-au adus copilasii la Domnul si El i-a pus mainile peste ei si i-a binecuvantat pe toti. ()Copiii sunt ca niste icoane sau ca niste imagini frumoase. Toti copiii, cand sunt mici, sunt atat de curati si de sinceri, incat putem spune ca sunt sfinti. Iar viata lor de mai tarziu, frumoasa sau urata, depinde de familia in care au locuit si de parintii care i-au crescut. Viata lor depinde de educatia pe care au primit-o. In primul rand, parintii trebuie sa fie un exemplu bun pentru copiii lor.
Cuvantul copii are doua intelesuri, depinde de accentul pe care il punem. Primul inteles este cel de fii ai nostri, iar cuvantul copii, folosindu-se celalalt accent, inseamna a copia. Deci, in cele mai multe cazuri, copiii nostri ne copiaza pe noi, parintii.
Despre curatia copiilor gasim scris si in Biblie, atunci cand Domnul Iisus a luat un copilas si a zis: Pana nu veti fi ca un copilas, nu veti intra in Imparatia lui Dumnezeu .
Fiecare copil trebuie sa stie mai intai ca Domnul Iisus il iubeste si ca e prietenul lui care il insoteste si il pazeste oriunde si oricand; iar noi, parintii, putem cuceri inima lor curata cu istorioare si povestiri frumoase despre Iisus si cu exemplele altor copii buni si credinciosi care L-au iubit pe Domnul si au fost cuminti. In Biblie gasim foarte multe astfel de exemple frumoase.
Nu o crestere rasfatata, cand i se da copilului tot ce doreste, il va face fericit, ci, dimpotriva, copilului caruia i se ofera prea multe, indeplinindu-i-se toate mofturile, ajunge un copil rasfatat, nemultumit, dorind mereu altceva. Ei, acel altceva care il poate face fericit cu adevarat pe copil poate sa fie dragostea inteleapta si cumpatata a parintilor, dragoste de care, in ziua de astazi, multi copii sunt total lipsiti. Educatia copilului incepe de mic, chiar de la un an. Copilul trebuie sa stie ca nu are voie sa faca tot ce vrea.
Parintii si bunicii sunt fiintele cele mai apropiate si iubite de copii si educatia facuta de ei trebuie sa inceapa din familie. Cu povestioare frumoase, mama, bunica, bunicul pot sa formeze cresterea frumoasa a copilului, pentru ca ei nu vor uita niciodata bucuria pe care au primit-o atunci ascultand povestirile. Cu povestitul putem intra in inima copilului cu Cuvantul lui Dumnezeu.
Mame si bunici, este mare nevoie sa ne ocupam de copiii nostri. Daca nu le umplem inima cu ceva frumos si bun, daca nu cautam de acum, din vremea copilariei, sa ne facem datoria, sa le infatisam copiilor nostri pe Domnul, inima lor nu va ramane goala; tot va fi umpluta cu ceva. Atunci, nefacandu-ne noi datoria, va veni vrajmasul cu alte lucruri, nefolositoare, si le va ocupa incaperea curata a inimii cu alte lucruri, rele. i in Ziua Judecatii, Dumnezeu ne va intreba ce am facut...
