Pe urmele Mântuitorului – Mormântul lui Lazăr
Mormantul lui Lazar se pastreaza si azi. E o pes tera adanca si intunecoasa. Trebuie mai intai sa cobori o scara cu douazeci de trepte si apoi dai in doua incaperi, in incaperea a doua din fund a fost morman tul lui Lazar. Un beduin, stapan al acestor ruine, te duce cu lumanarea aprinsa in acest loc (si are grija sa ceara bacsisul inainte de a iesi afara, altcum amenin ta ca stinge lumina). Aici in Betania mai sunt si alte amintiri crestine despre care vom scrie ulterior.
Dam pe pagina dinainte fotografia acestui mor mant, in aceasta imagine se poate vedea si portul ce-l au beduinii. Acesti beduini sunt un neam deosebit de arabi. Sunt un fel de stramosi ai tiganilor, cu care au multe asemanari, intre care e si lenea, trandavia. Multi dintre ei sunt nomazi, adica umblatori cu cortul, ca tiganii. De religie sunt mohamedani, ca arabii, dar nu-si prea bat capul cu religia, imbracamintea lor e haina lunga. Peste tot in Orient oamenii poarta haine lungi. La cap au legat un stergar si un fel de carpa cu care se apara contra vanturilor nisipoase.
La despartire, sarut cu lacrimi fierbinti o piatra din mormantul lui Lazar, gandindu-ma ca si eu eram un Lazar ce murise in pacate, si Domnul m-a inviat la o viata noua.
Ma opresc aici cu insemnarile ca sa fac o constatare si un program. Cand a...