S-a intamplat in 9 aprilie 1654: A murit Matei Basarab. Matei Basarab (n. 1580, Brancoveni d. 9/19 aprilie 1654, Targoviste), a fost domn al arii Romanesti (in perioada 7/17 septembrie 1632 9/19 aprilie 1654). Fiul marelui dregator Danciu din Brancoveni si al Stancai, ruda cu familia boierilor Craiovesti, a detinut mai multe []The post S-a intamplat in 9 aprilie 1654 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 9 aprilie 1654 was first posted on aprilie 9, 2020 at 4:54 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 9 aprilie 1654: A murit Matei Basarab. Matei Basarab (n. 1580, Brancoveni d. 9/19 aprilie 1654, Targoviste), a fost domn al arii Romanesti (in perioada 7/17 septembrie 1632 9/19 aprilie 1654). Fiul marelui dregator Danciu din Brancoveni si al Stancai, ruda cu familia boierilor Craiovesti, a detinut mai multe dregatorii ca cele de postelnic, paharnic (1608 1627) sau mare aga (1628 1630). A fost casatorit cu Doamna Elena, sora carturarului Udriste Nasturel. Luandu-si si el supranumele Basarab , ca strabunul sau Neagoe (nepotul raposatului Io Basaraba voievod ), a obtinut tronul cu ajutorul lui Abaza Mehmed, pasa de Silistra si Oceakov, care l-a chemat ca sa vie sa fie domn tarii cu voia pasii , lucru care a deranjat foarte tare pe sultan, cerand tatarilor si principelui Transilvaniei sa-l alunge pe noul domn proclamat fara voia sa. Cu sprijinul majoritatii boierilor, care il desemnasera inca din august, domnul a infrant ostile cu care venea Radu Ilias, la Plumbuita-Obilesti (20/30 21/31 octombrie 1632). Dupa negocierile intreprinse de dregatorii sai la Constantinopol, primeste firmanul de domnie (15/25 decembrie 1632) si, dupa vizita sa la Constantinopol (ianuarie februarie 1633), este confirmat de sultan (3/13 februarie), in schimbul peschesurilor impartite diferitilor dregatori otomani si a obligatiei de a plati tributul intreit, ridicat la 65 000 galbeni. Politica sa interna a fost una bazata pe mentinerea stabilitatii, insa datoriile catre Poarta si intretinerea unui costisitor aparat militar, l-au obligat sa inaspreasca fiscalitatea. Introduce taxe usturatoare pentru tarani darea talerului , echivalenta cu doi boi si un porc sau noua porci , si legi care le limiteaza stramutarea sau pedepseste fuga in Transilvania. Pe boieri ii aduce sub ascultare, prin forta sau danii; la inceputul domniei ii cheama pe pribegi, promitandu-le largi privilegii i au venit pribegii cu dansul: rumanii, grecii, carei au fost boiarii mari si tuturor bine le-au facut, nu rau, si inca au si boerit pe unii (Radu Popescu). In domeniul militar, reformele au facut trecerea de la organizarea curteneasca la cea slujitoreasca (Constantin Rezachevici), soldatii indeplinindu-si atributiile chiar si in vreme de pace, ajutand pe domn sa-si impuna, chiar si cu forta, autoritatea. Oastea este completata cu unitati de dorobanti si pedestre, ambele inzestrate cu arme de foc corpul seimenilor (archebuzieri pedestri) fiind cel mai reprezentativ , ea primind si un alt tip de organizare, in cadrul unei unitati existau: capitani de steaguri, iuzbasi (locotenenti), ceausi (sublocotenenti) si stegari. Masurile sale economice au fost indreptate, in special, spre cresterea veniturilor statului. Matei Basarab a sprijinit productia manufacturiera prin repunerea in functiune a minelor de la Baia de Arama si Baia de Fier, sustinerea unei mori de hartie (Calimanesti) si a unei fabrici de sticla. In timpul sau au fost publicate Pravila mica (1640), tradusa din slavona si Indreptarea legii (1652), cod de legi tiparit in limba romana, legislatie care prevedea, asemenea jurisdictiei europene, inegalitatea pedepselor conform categoriei sociale din care...