PREDICĂ LA DUMINICA A IV-A DUPĂ PAŞTI (A SLĂBĂNOGULUI)
Pr. conf. univ. dr. Constantin Necula Hristos a inviat! Iata-ne ajunsi in cea de-a IV-a Duminica dupa Invierea Domnului si, desi lasam in spate sarbatoarea cea mare, iata-ne tot in lumina Invierii, intalnindu-ne astazi cu Evanghelia de la Ioan 5, 1-15. Ingaduiti-mi sa luam aminte la text: Dupa aceea, era o sarbatoare a iudeilor si []Pr. conf. univ. dr. Constantin NeculaHristos a inviat!Iata-ne ajunsi in cea de-a IV-a Duminica dupa Invierea Domnului si, desi lasam in spate sarbatoarea cea mare, iata-ne tot in lumina Invierii, intalnindu-ne astazi cu Evanghelia de la Ioan 5, 1-15. Ingaduiti-mi sa luam aminte la text: Dupa aceea, era o sarbatoare a iudeilor si Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar in Ierusalim, langa Poarta Oilor, era o scaldatoare, care se numeste pe evreieste Vitezda, avand cinci pridvoare. In acestea zaceau o multime de bolnavi: orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Caci un inger al Domnului se cobora la vreme in scaldatoare si tulbura apa si cine intra intai, dupa tulburarea apei, se facea sanatos de orice boala era tinut. i era acolo un om, care era bolnav de treizeci si opt de ani.
Iisus, vazandu-l pe acesta zacand si stiind ca este asa inca de multa vreme, i-a zis: Voiesti sa te faci sanatos? Bolnavul I-a raspuns: Doamne, nu am om ca sa m-arunce-n scaldatoare cand se tulbura apa; ca, pana cand vin eu, altul se coboara inaintea mea .
Iisus i-a zis: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla! . i omul s-a facut sanatos si si-a luat patul si umbla. Dar in ziua aceea era sambata. Deci ziceau iudeii catre cel vindecat: Este zi de sambata si nu-ti este ingaduit sa-ti iei patul . El le-a raspuns: Cel ce m-a facut sanatos, Acela mi-a zis: Ia-ti patul si umbla. Ei l-au intrebat: Cine este omul care ti-a zis: Ia-ti patul tau si umbla? Iar cel vindecat nu stia cine este. Caci Iisus se daduse la o parte din multimea care era in acel loc.
Dupa aceasta Iisus l-a aflat in templu si i-a zis: Iata ca te-ai facut sanatos. De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau .
Atunci omul a plecat si a spus Iudeilor ca Iisus este Cel ce l-a facut sanatos .
Iata-ne, asadar, impreuna-vazatori langa Poarta Oilor a minunii pe care Domnul o savarseste. Din harul cel mare al Invierii sau prin prisma aceasta a harului Invierii vedem lucrurile un pic altfel. Il vedem pe Dumnezeu cel inviat vindecand si inviind, inainte de Inviere.
In general, versetul cel mai groaznic, as zice, pentru noi, contemporani cu Hristos pana la sfarsitul veacurilor, deci versetul cel mai groaznic este, sau imi pare mie a fi, acesta: Dar, Doamne, nu am om ca sa m-arunce-n scaldatoare cand se tulbura apa; ca, pana cand vin eu, altul se coboara inaintea mea . Doamne, nu am om!Fara indoiala ca in jurul acestei Porti a Oilor, a acestei scaldatori, se afla, iata, ne zice Evanghelia: multime de bolnavi: orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. i fara indoiala ca toti ochii erau atintiti asupra apei. Treizeci si opt de ani sa stai cu fata atintita si intoarsa catre apa, ca sa vezi tulburarea apei, este o cruce grea. Este crucea celui care sufera in singuratate. Este, daca vreti, singuratatea alergatorului de cursa lunga. Aceluia care, in mo-mentul greu al suferintei se afla singur. Singuratatea bolnavului acestuia langa Poarta Oilor, la scaldatoare, e singuratatea lui Hristos langa Poarta Ie-rusalimului, pe Cruce. De aceea Hristos intelege prin ce trece acela. Intelege si pentru ca omul acela nu avea om sa-l arunce-n scaldatoare. Indiferenta de care ceilalti dadeau dovada fata de acest slabanog de langa scaldatoarea Vitezda ne aduce aminte de indiferenta cu care trecem noi pe langa slabanogii nostri.
De obicei, ne impresioneaza profund cei cu pi-cioare contorsionate sau cu maini rasucite, fara un ochi, fara o mana, fara un picior, cei al caror handicap fizic sare in ochi, loveste ochiul, ca sa fiu mai corect, inlacrimandu-l nu de putine ori. Dar vai noua, iubitilor, caci nu sunt cu astfel de contorsionari in sufletele lor!Vedem avarul si nu-i spunem ca-i pacat; vedem curvarul si nu-i spunem ca si curvia lui este pacat; vedem betivul si nu-i atragem atentia ca betia lui este betie si este pacat; vedem nonsalantul si nu-i atragem atentia ca nonsalanta lui este pacat impotriva Sfantului Duh; vedem indiferenta celorlalti fata de care trec pe langa ei si nu ne aducem aminte ca indiferenta e pacat impotriva Duhului Sfant, pentru ca, in cele din urma, este pacat impotriva chipului slavei lui Dumnezeu din chipul celuilalt. i era un om acolo care era bolnav de treizeci si opt de ani. Nu e o boala care trece de azi pe maine, nu este un mod de a fi de azi pe maine. Este o suferinta continua care, de obicei, slabeste credinta oamenilor si-i indeparteaza de izvorul acesta al minunilor. Treizeci si opt de ani sa stai langa izvor sa se tulbure apa este imens, enorm chiar. i oricand omului putea sa-i slabeasca aceasta asteptare.
Dar iata: Domnul cauta mai intai la credinta lui. Era o credinta dublata de fapta aceasta a asteptarii. Ce minunata lectie de a-L astepta pe Hristos este acest slabanog de la lacul Vitezda!Iata-l, asadar! Intrebarea vine: Voiesti sa te faci sanatos? cu alte cuvinte: Voiesti sa te faci cum ai fost? Sau cum poate n-ai fost niciodata. Noi nu pu-tem sti varsta celui slabanogit care statea de treizeci si opt de ani. Putem presupune ca avea exact treizeci si opt de ani sau patruzeci de ani. Poate ca nu va fi umblat niciodata pe picioarele lui.
Minunea cea mare pe care Hristos o savarseste aici este faptul ca se vadeste pe Sine scaldatoarea Siloamului, Se vadeste pe Sine Lacul Vitszda, cel care nu mai are nevoie de inger sa tulbure apa, ci izvoraste apa vie, izvoraste apa Duhului Sfant, izvoraste apa darurilor Duhului Sfant. Hristos descopera aici Biserica! Biserica este aici fantana cu cinci pridvoare; cu cinci pridvoare, pentru a incapea toti intr-insa: orbi, bolnavi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei de la Sfantul Botez, pentru a putea sa renastem in Hristos. Un inger al Domnului se coboara la noi de fiecare data, in fiecare Liturghie, tulburand oarecum apa aceasta cotidiana, plina de mal si de mizerii, si reimprospatand-o cu harul lui Dumnezeu, cu Cuvantul lui Dumnezeu, cu Euharistia lui Dumnezeu. i ingerul acesta ne cheama pe toti, dar nu toti avem omul sa ne duca in scaldatoarea cea mare a Siloamului, care este Biserica.
Iata, asadar: Domnul aude ca nu are om, bolnavul, care sa-l arunce in scaldatoare cand se tulbura apa, si Se face pe Sine om aruncator in scaldatoare. Nu-l arunca pe om in apa aceea a Vitezdei, ci-l arunca pe om in baia Botezului. Nu-i spune omului aceluia nimic altceva decat: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla! , adica: Vadeste prin faptele tale ca te-ai facut sanatos! Vadeste prin faptele tale ca Harul Duhului Sfant ti-a daruit ceea ce Siloamul ar fi trebuit sa-ti daruiasca. Nu tulburarea apei este cea care vindeca de data aceasta, ci binecuvantarea lui Dumnezeu.
Lectia de astazi impotriva indiferentei este o lectie si impotriva bigotismului ingust, pentru ca, in cele din urma, cel care tine cu bigotism Legea, nu este altceva decat tot un indiferent cu privire la harul lui Dumnezeu. Reactia tulburator de prosteasca a carturarilor din...
Iisus, vazandu-l pe acesta zacand si stiind ca este asa inca de multa vreme, i-a zis: Voiesti sa te faci sanatos? Bolnavul I-a raspuns: Doamne, nu am om ca sa m-arunce-n scaldatoare cand se tulbura apa; ca, pana cand vin eu, altul se coboara inaintea mea .
Iisus i-a zis: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla! . i omul s-a facut sanatos si si-a luat patul si umbla. Dar in ziua aceea era sambata. Deci ziceau iudeii catre cel vindecat: Este zi de sambata si nu-ti este ingaduit sa-ti iei patul . El le-a raspuns: Cel ce m-a facut sanatos, Acela mi-a zis: Ia-ti patul si umbla. Ei l-au intrebat: Cine este omul care ti-a zis: Ia-ti patul tau si umbla? Iar cel vindecat nu stia cine este. Caci Iisus se daduse la o parte din multimea care era in acel loc.
Dupa aceasta Iisus l-a aflat in templu si i-a zis: Iata ca te-ai facut sanatos. De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau .
Atunci omul a plecat si a spus Iudeilor ca Iisus este Cel ce l-a facut sanatos .
Iata-ne, asadar, impreuna-vazatori langa Poarta Oilor a minunii pe care Domnul o savarseste. Din harul cel mare al Invierii sau prin prisma aceasta a harului Invierii vedem lucrurile un pic altfel. Il vedem pe Dumnezeu cel inviat vindecand si inviind, inainte de Inviere.
In general, versetul cel mai groaznic, as zice, pentru noi, contemporani cu Hristos pana la sfarsitul veacurilor, deci versetul cel mai groaznic este, sau imi pare mie a fi, acesta: Dar, Doamne, nu am om ca sa m-arunce-n scaldatoare cand se tulbura apa; ca, pana cand vin eu, altul se coboara inaintea mea . Doamne, nu am om!Fara indoiala ca in jurul acestei Porti a Oilor, a acestei scaldatori, se afla, iata, ne zice Evanghelia: multime de bolnavi: orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. i fara indoiala ca toti ochii erau atintiti asupra apei. Treizeci si opt de ani sa stai cu fata atintita si intoarsa catre apa, ca sa vezi tulburarea apei, este o cruce grea. Este crucea celui care sufera in singuratate. Este, daca vreti, singuratatea alergatorului de cursa lunga. Aceluia care, in mo-mentul greu al suferintei se afla singur. Singuratatea bolnavului acestuia langa Poarta Oilor, la scaldatoare, e singuratatea lui Hristos langa Poarta Ie-rusalimului, pe Cruce. De aceea Hristos intelege prin ce trece acela. Intelege si pentru ca omul acela nu avea om sa-l arunce-n scaldatoare. Indiferenta de care ceilalti dadeau dovada fata de acest slabanog de langa scaldatoarea Vitezda ne aduce aminte de indiferenta cu care trecem noi pe langa slabanogii nostri.
De obicei, ne impresioneaza profund cei cu pi-cioare contorsionate sau cu maini rasucite, fara un ochi, fara o mana, fara un picior, cei al caror handicap fizic sare in ochi, loveste ochiul, ca sa fiu mai corect, inlacrimandu-l nu de putine ori. Dar vai noua, iubitilor, caci nu sunt cu astfel de contorsionari in sufletele lor!Vedem avarul si nu-i spunem ca-i pacat; vedem curvarul si nu-i spunem ca si curvia lui este pacat; vedem betivul si nu-i atragem atentia ca betia lui este betie si este pacat; vedem nonsalantul si nu-i atragem atentia ca nonsalanta lui este pacat impotriva Sfantului Duh; vedem indiferenta celorlalti fata de care trec pe langa ei si nu ne aducem aminte ca indiferenta e pacat impotriva Duhului Sfant, pentru ca, in cele din urma, este pacat impotriva chipului slavei lui Dumnezeu din chipul celuilalt. i era un om acolo care era bolnav de treizeci si opt de ani. Nu e o boala care trece de azi pe maine, nu este un mod de a fi de azi pe maine. Este o suferinta continua care, de obicei, slabeste credinta oamenilor si-i indeparteaza de izvorul acesta al minunilor. Treizeci si opt de ani sa stai langa izvor sa se tulbure apa este imens, enorm chiar. i oricand omului putea sa-i slabeasca aceasta asteptare.
Dar iata: Domnul cauta mai intai la credinta lui. Era o credinta dublata de fapta aceasta a asteptarii. Ce minunata lectie de a-L astepta pe Hristos este acest slabanog de la lacul Vitezda!Iata-l, asadar! Intrebarea vine: Voiesti sa te faci sanatos? cu alte cuvinte: Voiesti sa te faci cum ai fost? Sau cum poate n-ai fost niciodata. Noi nu pu-tem sti varsta celui slabanogit care statea de treizeci si opt de ani. Putem presupune ca avea exact treizeci si opt de ani sau patruzeci de ani. Poate ca nu va fi umblat niciodata pe picioarele lui.
Minunea cea mare pe care Hristos o savarseste aici este faptul ca se vadeste pe Sine scaldatoarea Siloamului, Se vadeste pe Sine Lacul Vitszda, cel care nu mai are nevoie de inger sa tulbure apa, ci izvoraste apa vie, izvoraste apa Duhului Sfant, izvoraste apa darurilor Duhului Sfant. Hristos descopera aici Biserica! Biserica este aici fantana cu cinci pridvoare; cu cinci pridvoare, pentru a incapea toti intr-insa: orbi, bolnavi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei de la Sfantul Botez, pentru a putea sa renastem in Hristos. Un inger al Domnului se coboara la noi de fiecare data, in fiecare Liturghie, tulburand oarecum apa aceasta cotidiana, plina de mal si de mizerii, si reimprospatand-o cu harul lui Dumnezeu, cu Cuvantul lui Dumnezeu, cu Euharistia lui Dumnezeu. i ingerul acesta ne cheama pe toti, dar nu toti avem omul sa ne duca in scaldatoarea cea mare a Siloamului, care este Biserica.
Iata, asadar: Domnul aude ca nu are om, bolnavul, care sa-l arunce in scaldatoare cand se tulbura apa, si Se face pe Sine om aruncator in scaldatoare. Nu-l arunca pe om in apa aceea a Vitezdei, ci-l arunca pe om in baia Botezului. Nu-i spune omului aceluia nimic altceva decat: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla! , adica: Vadeste prin faptele tale ca te-ai facut sanatos! Vadeste prin faptele tale ca Harul Duhului Sfant ti-a daruit ceea ce Siloamul ar fi trebuit sa-ti daruiasca. Nu tulburarea apei este cea care vindeca de data aceasta, ci binecuvantarea lui Dumnezeu.
Lectia de astazi impotriva indiferentei este o lectie si impotriva bigotismului ingust, pentru ca, in cele din urma, cel care tine cu bigotism Legea, nu este altceva decat tot un indiferent cu privire la harul lui Dumnezeu. Reactia tulburator de prosteasca a carturarilor din...
