In ziua de pomenire si de sarbatorire a Sfantului Imparat Constantin si a maicii sale Elena, cuvantul pe care il so cotesc cel mai potrivit pentru aceasta praznuire, avand in vedere ca de numele Sfantului Constantin se leaga libertatea crestinilor, cred ca este cuvantul acesta pe care l am pus in fruntea cuvantarii mele, si anume: Daca []In ziua de pomenire si de sarbatorire a Sfantului Imparat Constantin si a maicii sale Elena, cuvantul pe care il so cotesc cel mai potrivit pentru aceasta praznuire, avand in vedere ca de numele Sfantului Constantin se leaga libertatea crestinilor, cred ca este cuvantul acesta pe care l am pus in fruntea cuvantarii mele, si anume: Daca ramaneti in cuvantul Meu, sunteti cu adevarat ucenicii Mei si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi. Este vorba de libertatea morala. Este vorba de libertatea pe care o poate avea cineva cand nu mai este rob pacatului. Intelegem aceasta si din faptul ca, auzind cuvintele Mantuitorului, cei care au fost atunci de fata au zis: Noi suntem fiii lui Avraam si niciodata nu am fost cuiva robi. Cum zici Tu ca: Veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi? i a zis Domnul Hristos: Cel ce savarseste pacatul rob este pacatului. Asa ca libertatea adevarata nu este numai libertatea pe care o are omul atunci cand poate sa se manifeste asa cum isi doreste, ci libertatea adevarata o are acela care nu mai pacatuieste. Exista aceasta posibilitate pentru ca Sfantul Evanghelist Ioan, in Epistola I Soborniceasca, spune ca Cel nascut din Dumnezeu nu mai pacatuieste, nu mai face pacate. Cand ajunge cineva la aceasta libertate, ajunge la libertatea adevarata si cine ajunge la libertatea adevarata este cu adevarat liber. E bine sa ne gandim la aceasta mai ales atunci cand pomenim pe Sfantul Constantin care a dat libertate crestinismului. Fara indoiala ca era necesara si aceasta libertate si e bine ca s a ajuns la libertatea crestinilor, libertate de manifestare. Sa nu uitam niciodata ca nu asta este adevarata libertate, desi si asta poate fi numita libertate, dar in sens social. Adevarata libertate este atunci cand nu mai poti face rau din pricina bunatatii pe care o porti in suflet. In Pateric se spune despre un parinte, ca din multa bunatate nu mai stia ce e rautatea. Nu numai ca nu mai facea ceva rau, dar chiar nu mai putea presupune rautate la cei din jurul sau, nu isi mai inchipuia posibilitatea ca cineva sa fie rau. Asadar cel dintai gand pe care trebuie sa l avem in legatura cu libertatea crestinismului este nu atat acela sa fim recunoscatori celui ce a dat libertate, ci sa fim straduitori ca noi insine sa fim liberi.

Cruce si libertateSfantul Constantin se stie ca a vazut o cruce pe cer si pe aceasta cruce era scris: In acest semn vei invinge. Libertatea se castiga cu stradanie. Crestinismul este cu cruce. Oamenii se intreaba ce este crucea pe care zice Domnul Hristos ca trebuie sa o purtam fiecare dintre noi. De obicei, cand e vorba de cruce ne gandim la suferinta, pentru ca pe cruce erau rastigniti vinovatii cei mari. Asa ca, pana la urma libertatea trebuie sa vina cu cruce si atunci inseamna ca crucea nu este numai partea de suferinta pe care o poate avea cineva si care nu e absolut neceara, ci crucea este stradania de a se depasi pe sine. Sa te depasesti si sa te daruiesti, mi a spus mie candva duhovnicul de odinioara, parintele Serafim Popescu. Sa te depasesti. Adica sa nu fi multumit cu ceea ce ai realizat, sa doresti mai mult, sa cauti sa alergi inaintea ta ca sa fii cu adevarat liber si ca sa te realizezi prin stradania de a deveni ceea ce stii ca doreste Dumnezeu sa fie fiecare dintre noi. In acest semn vei invinge. Intr adevar, crucea este semnul biruintei. Noi, de obicei, ne gandim la cruce ca la semnul suferintei. i este si semnul suferintei, este semnul suferintei din iubire, semnul suferintei Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Patimirile Domnului Hristos sunt cuprinse simbolic in cruce. Cand privim crucea privim si suferinta Mantuitorului. Mantuitorul a vrut sa sufere pentru mantuirea noastra din iubirea pe care o avea catre Tatal, care L a trimis, si din iubirea pe care o are pentru oamenii care traiesc in aceasta lume, buni si rai deopotriva. Spunea parintele Arsenie Boca: Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decat...