Priveghere la Sfinţii Împăraţi întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh! Amin. Hristos a inviat! Pentru ca daca n-ar fi inviat Hristos, zadarnica ar fi fost si lauda imparatului pe care Dumnezeu ni l-a daruit spre slava Sa si spre marirea Sfintei Biserici a lui Hristos Cel Inviat! Iata, iubitilor, astazi sarbatoare mare se face nu []In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh! Amin. Hristos a inviat!Pentru ca daca n-ar fi inviat Hristos, zadarnica ar fi fost si lauda imparatului pe care Dumnezeu ni l-a daruit spre slava Sa si spre marirea Sfintei Biserici a lui Hristos Cel Inviat!Iata, iubitilor, astazi sarbatoare mare se face nu numai pe pamant, ci si in ceruri. Pentru ca, fara-ndoiala, cel care avea asa cum spuneau cantarile duhovnicesti binecuvantarea lui David si misiunea lui Pavel, imparat si misionar deopotriva, nu poate sa bucure numai pamantul, ci neaparat bucura mai intai cerul.
S-au spus multe despre Sfantul Imparat Constantin cel Mare. S-au spus foarte multe: unele de bine, altele de rau, ca despre toti oamenii de pe pamant. Dar nimeni nu poate nega un singur lucru: extraordinara convertire a aceluia care parea, intr-un moment, pierdut nu numai pentru credinta, ci si pentru eternitate. Cel care parea la un moment dat pierdut intr-o lume bolnava, iata, converteste intreaga tara la Crucea lui Hristos si la binecuvantarea Lui.
Unii spun ca s-a botezat prea tarziu, altii aduc argumente ca botezul acela ar fi fost o chestie de diplomatie pamanteasca. Unii precum Eusebiu acela ne spun ca n-ar fi fost el tocmai ortodox, ci semi-arian. Altii ca, din contra, a fost extraordinar, nemaipomenit de ortodox. Unii ne povestesc fapte intunecate din viata lui, altii ca a fost cel mai sfant dintre imparati.
Nici unii si nici ceilalti nu gresesc. Ca om, imparatul Constantin a putut trece prin pacat, a putut fi ispitit, a putut raspunde nu tocmai bine intotdeauna la chemarea lui Dumnezeu. Dar ca sfant, se aplica si in cazul imparatului Constantin cel Mare aceeasi masura, sa-i spunem, ca in cazul tuturor binecredinciosilor voievozi. Cine ne poate arata acum cu degetul raul imparatului Constantin? Dar daca intreb cine ne poate arata cu degetul binele facut de imparatul Constantin, indata veti sti sa-mi indicati Crucea, veti sti sa-mi aratati biserici, veti sti sa-mi aratati, daca vreti, cetatenia noastra de crestini. Iata, asadar, ce mare transfigurare in viata unui om!Dar haideti sa ne intrebam si altceva: ce-ar fi fost Sfantul Imparat Constantin fara maica sa Elena? Multe lucruri in Biserica si multe momente dovedesc ce duhovnicie pretioasa daruiesc mamele copiilor lor. Astazi am avut o strana pentru Sfanta Elena si o strana pentru Sfantul Constantin. Astazi nu s-a pus diferenta intre femininul si masculinul din Biserica si, fara voia noastra si cu binecuvantarea lui Dumnezeu, s-a vadit cat de multa nevoie avem unii de ceilalti. Ca nu se poate mantui Constantin fara Elena si ca Elena este simpla imparateasa fara Constantin.
Nu incercati sa va mintiti vreodata si sa credeti ca bucuria duhovniceasca pe care a avut-o Sfanta Elena la aflarea Sfintei Cruci, de care atat de mult se vorbeste in Taina Sfintei Cununii, nu va fi umplut de bucurie duhovniceasca si pe fiul sau, Constantin, si ca aceasta aflare este la intamplare. Repet: la Dumnezeu nu exista intamplare! Ci rugaciunile lor impreuna ridicate catre cer ne-au daruit noua, din pamant, Crucea Mantuitorului, regasita spre a...
S-au spus multe despre Sfantul Imparat Constantin cel Mare. S-au spus foarte multe: unele de bine, altele de rau, ca despre toti oamenii de pe pamant. Dar nimeni nu poate nega un singur lucru: extraordinara convertire a aceluia care parea, intr-un moment, pierdut nu numai pentru credinta, ci si pentru eternitate. Cel care parea la un moment dat pierdut intr-o lume bolnava, iata, converteste intreaga tara la Crucea lui Hristos si la binecuvantarea Lui.
Unii spun ca s-a botezat prea tarziu, altii aduc argumente ca botezul acela ar fi fost o chestie de diplomatie pamanteasca. Unii precum Eusebiu acela ne spun ca n-ar fi fost el tocmai ortodox, ci semi-arian. Altii ca, din contra, a fost extraordinar, nemaipomenit de ortodox. Unii ne povestesc fapte intunecate din viata lui, altii ca a fost cel mai sfant dintre imparati.
Nici unii si nici ceilalti nu gresesc. Ca om, imparatul Constantin a putut trece prin pacat, a putut fi ispitit, a putut raspunde nu tocmai bine intotdeauna la chemarea lui Dumnezeu. Dar ca sfant, se aplica si in cazul imparatului Constantin cel Mare aceeasi masura, sa-i spunem, ca in cazul tuturor binecredinciosilor voievozi. Cine ne poate arata acum cu degetul raul imparatului Constantin? Dar daca intreb cine ne poate arata cu degetul binele facut de imparatul Constantin, indata veti sti sa-mi indicati Crucea, veti sti sa-mi aratati biserici, veti sti sa-mi aratati, daca vreti, cetatenia noastra de crestini. Iata, asadar, ce mare transfigurare in viata unui om!Dar haideti sa ne intrebam si altceva: ce-ar fi fost Sfantul Imparat Constantin fara maica sa Elena? Multe lucruri in Biserica si multe momente dovedesc ce duhovnicie pretioasa daruiesc mamele copiilor lor. Astazi am avut o strana pentru Sfanta Elena si o strana pentru Sfantul Constantin. Astazi nu s-a pus diferenta intre femininul si masculinul din Biserica si, fara voia noastra si cu binecuvantarea lui Dumnezeu, s-a vadit cat de multa nevoie avem unii de ceilalti. Ca nu se poate mantui Constantin fara Elena si ca Elena este simpla imparateasa fara Constantin.
Nu incercati sa va mintiti vreodata si sa credeti ca bucuria duhovniceasca pe care a avut-o Sfanta Elena la aflarea Sfintei Cruci, de care atat de mult se vorbeste in Taina Sfintei Cununii, nu va fi umplut de bucurie duhovniceasca si pe fiul sau, Constantin, si ca aceasta aflare este la intamplare. Repet: la Dumnezeu nu exista intamplare! Ci rugaciunile lor impreuna ridicate catre cer ne-au daruit noua, din pamant, Crucea Mantuitorului, regasita spre a...
