CE GREU ATÂRNĂ ÎN LUMINĂ
Ce greu atarna in lumina si-un singur fir de praf cazand cand, pe-un suvoi curat de raze, isi lasa urma lunecand! Ce greu atarna-n constiinta curata-a celui credincios si-un singur pas facut odata spre-ndurerarea lui Hristos! Ce greu atarna-n fata mortii si-un singur ceas candva pierdut, si-un singur gand avut netrebnic, si-un singur bine nefacut! []Ce greu atarna in luminasi-un singur fir de praf cazandcand, pe-un suvoi curat de raze,isi lasa urma lunecand!Ce greu atarna-n constiintacurata-a celui credinciossi-un singur pas facut odataspre-ndurerarea lui Hristos!Ce greu atarna-n fata mortiisi-un singur ceas candva pierdut,si-un singur gand avut netrebnic,si-un singur bine nefacut!Ce greu atarna-n fata vietiisi-un singur suflet mantuit,si-un singur dor dupa sfintire,si-un singur cant desavarsit!O, Domnul meu, n-am rugaciune,nici dor, decat sa ma pastreziin raza Ta, ca vietii melenici fir de praf sa nu-i mai vezi.
Dar sa-mi insufletesti iubireaspre-un tel mereu tot mai sfintit,c-atat de greu atarna-n ceruriun singur pas desavarsit!TRAIAN DORZ din Cantari de Sus , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
Dar sa-mi insufletesti iubireaspre-un tel mereu tot mai sfintit,c-atat de greu atarna-n ceruriun singur pas desavarsit!TRAIAN DORZ din Cantari de Sus , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului