Fratilor, de am reciti cuvintele sfintilor batrani adesea si le-am tine minte totdeauna, n-am fi bagat de seama de dansele. Pentru ca de am fi cu luare aminte si la faptele cele mai mici si de ne-am feri de dansele cu paza, netrecandu-le deloc cu vederea, n-am cadea in cele mari si grele [] Fratilor, de am reciti cuvintele sfintilor batrani adesea si le-am tine minte totdeauna, n-am fi bagat de seama de dansele. Pentru ca de am fi cu luare aminte si la faptele cele mai mici si de ne-am feri de dansele cu paza, netrecandu-le deloc cu vederea, n-am cadea in cele mari si grele pacate. Pentru ca, va incredintez ca din aceste greseli mici si din nebagarea de seama cu care ne obisnuim a zice: ce este aceasta sau aceea, se face obisnuinta rea in suflet si incepem a defaima si pe cele mari. Mare pacat este osandirea aproapelui! Nu uraste Dumnezeu altceva mai mult si nici nu este alt pacat mai rau decat osandirea, intru care rautate nu cade cineva decat numai din nebagarea de seama a celor mici, cum am zis mai sus. Ca, obisnuindu-te a primi cea mai mica meteahna asupra vecinului si a zice: ce este de voi auzi ce graieste acest frate? Sau ce este de voi zice si eu un cuvant? Si ce este de voi iscodi ce merge sa faca acest frate, sau acel strain? Incepe mintea sa-si lase pacatele sale si cerceteaza pe ale altora. Din aceasta se naste clevetirea, osanda, defaimarea si apoi, din parasirea lui Dumnezeu, insuti cazi in cele ce ai osandit pe altul. Iar necercetand cineva rautatile sale, nici plangandu-si mortul sau, (precum au zis parintii), nici odinioara nu se va putea indrepta pe sine intru ceva, fiindca isi pierde vremea iscodind lucrurile vecinului sau. Si alt nimic nu atata atata mania lui Dumnezeu, si nici nu despoaie pe om de darul lui Dumnezeu ca sa caza in parasire, decat grairea si osandirea aproapelui. Sa stiti si aceasta ca: alta este a cleveti, alta a osandi si alta a defaima. A cleveti este cand cineva zice ca cutare a spus minciuni, sau s-a maniat sau a curvit, sau altceva asemenea a facut. Acesta a grait rau impotriva aproapelui, adica a vestit pacatul aceluia cu patima. Iar a osandi este cand cineva zice ca cutare este mincinos sau betiv, sau curvar. Unul ca acesta a osandit toata starea sufletului aceluia si a hotarat pentru toata viata lui ca intr-acest chip este, incredintat ca este asa. si greu lucru este! Ca alta este a zice ca s-a maniat si alta ca este manios si a hotari, precum am zis, asupra intregii lui vieti. Iar osanda este cu atat mai grea decat tot pacatul, cu cat insusi Hristos zice: Fatarnice scoate mai intai barna din ochiul tau si atunci sa cauti sa scoti si gunoiul din ochiul fratelui tau. Luati seama ca pacatul vecinului l-a asemanat cu gunoiul, iar pacatul osanditorului l-a asemanat cu barna, atat este de rea osanda ca intrece tot pacatul. Pentru aceea si fariseul acela, cand se ruga si spunea faptele sale cele bune...