AICI SUNT…
Ne spune mai departe Biblia ca, atunci cand Tatal cel ceresc i-a strigat lui Adam: Unde esti? , el, vazandu-si starea rusinoasa in care se gasea si vazandu-si, mai ales, starea nenorocita prin faptuirea pacatului in care se gasea, s-a ascuns plin de frica. Faptuirea pacatului desteptase in el frica. Iar el, sarmanul, a incercat sa []Ne spune mai departe Biblia ca, atunci cand Tatal cel ceresc i-a strigat lui Adam: Unde esti? , el, vazandu-si starea rusinoasa in care se gasea si vazandu-si, mai ales, starea nenorocita prin faptuirea pacatului in care se gasea, s-a ascuns plin de frica.
Faptuirea pacatului desteptase in el frica. Iar el, sarmanul, a incercat sa se ascunda. i s-a ascuns, crezand, sarmanul, ca Dumnezeu nu-1 vede, ca Dumnezeu nu-1 stie. A crezut, sarmanul, ca, daca se ascunde el de fata lui Dumnezeu, pacatul lui va fi uitat si trecut cu vederea.
Dar n-a fost asa.
Dumnezeu n-a putut suferi niciodata si nu poate suferi pacatul. Pacatul e lucrul cel mai ingrozitor si cel mai nesuferit inaintea lui Dumnezeu. Neprihanirea Lui n-a putut suferi acest pacat, a simtit indata acest pacat si a strigat dupa faptuitorul lui.
Dar bietul pacatos, in loc sa-si recunoasca pa catul, incerca sa dea vina pe soata lui, pe de-aproa pele lui: Femeia pe care mi-ai dat-o sa fie lan ga mine, ea mi-a dat din pom si am mancat (Fa c 3, 12). Sarmanul Adam! El incerca sa se sca pe invinuind pe altul, incerca sa se ridice apasand pe soata lui, pe de-aproapele lui.
Exact asa face si crestinul de azi! In fata lui Dumnezeu, in fata oamenilor, si crestinul de azi arata cu degetul pe de-aproapele lui de atatea ori, invinu indu-l de atatea ori si incercand sa se scape de atatea ori: Nu eu; el e vinovat! El m-a amagit, el mi-a zis ceea si ceea, mi-a spus asa si asa, iar eu l-am ascultat .
Sarmanul crestin!Daca Adam, cand s-a vazut descoperit, nu ar fi aruncat vina asupra sotiei sale, daca el n-ar mai fi incercat sa se dezvinovateasca, daca ar fi cazut cu fata la pamant, plangand cu amar si cerandu-si ier tare plangand cine stie, poate Tatal ceresc, in...
Faptuirea pacatului desteptase in el frica. Iar el, sarmanul, a incercat sa se ascunda. i s-a ascuns, crezand, sarmanul, ca Dumnezeu nu-1 vede, ca Dumnezeu nu-1 stie. A crezut, sarmanul, ca, daca se ascunde el de fata lui Dumnezeu, pacatul lui va fi uitat si trecut cu vederea.
Dar n-a fost asa.
Dumnezeu n-a putut suferi niciodata si nu poate suferi pacatul. Pacatul e lucrul cel mai ingrozitor si cel mai nesuferit inaintea lui Dumnezeu. Neprihanirea Lui n-a putut suferi acest pacat, a simtit indata acest pacat si a strigat dupa faptuitorul lui.
Dar bietul pacatos, in loc sa-si recunoasca pa catul, incerca sa dea vina pe soata lui, pe de-aproa pele lui: Femeia pe care mi-ai dat-o sa fie lan ga mine, ea mi-a dat din pom si am mancat (Fa c 3, 12). Sarmanul Adam! El incerca sa se sca pe invinuind pe altul, incerca sa se ridice apasand pe soata lui, pe de-aproapele lui.
Exact asa face si crestinul de azi! In fata lui Dumnezeu, in fata oamenilor, si crestinul de azi arata cu degetul pe de-aproapele lui de atatea ori, invinu indu-l de atatea ori si incercand sa se scape de atatea ori: Nu eu; el e vinovat! El m-a amagit, el mi-a zis ceea si ceea, mi-a spus asa si asa, iar eu l-am ascultat .
Sarmanul crestin!Daca Adam, cand s-a vazut descoperit, nu ar fi aruncat vina asupra sotiei sale, daca el n-ar mai fi incercat sa se dezvinovateasca, daca ar fi cazut cu fata la pamant, plangand cu amar si cerandu-si ier tare plangand cine stie, poate Tatal ceresc, in...
