Cuvânt la Duminica a VII-a dupa Pogorârea Sfântului Duh – Sfântul Ioan Gura de Aur
Orice om sa fie grabnic la ascultare, zabavnic la graire (Iacov 1, 19) Dreapta si reaua intrebuintare a limbii Multimea cuvintelor nu scuteste de pacatuire (Pilde 10, 19). Nu este nici un madular al trupului prin care diavolul sa poata asa de lesne a ne amagi si a ne pierde, ca printr-o limba neinfranata si []Orice om sa fie grabnic la ascultare, zabavnic la graire (Iacov 1, 19)Dreapta si reaua intrebuintare a limbiiMultimea cuvintelor nu scuteste de pacatuire (Pilde 10, 19). Nu este nici un madular al trupului prin care diavolul sa poata asa de lesne a ne amagi si a ne pierde, ca printr-o limba neinfranata si printr-o gura nepazita. Prin ele savarsim greseli nenumarate si faradelegi grele, iar cat de usor poate cineva pacatui cu limba ne arata inteleptul Sirah prin cuvintele: Multi sunt cei ce au cazut de sabie, dar mai multi au pierit prin limba lor (Sirah 28, 19).
Cat de grea insa este aceasta cadere, arata acelasi intelept, in alt loc, prin cuvintele: Mai buna este caderea pe pamant, decat caderea din pricina limbii (Sirah 20, 19). El voieste sa zica prin aceasta ca este mai bine a cadea jos de pe un loc inalt si a fi zdrobit, decat a vorbi un cuvant care sa arunce sufletul nostru in pierzare.
Sirah, insa, nu numai ca vorbeste despre cadere, dar ne si indeamna cu toata osardia de a nu cadea, si de aceea zice: Fa gurii tale usa si incuietoare (Sirah 28, 28), nu ca si cum noi, literar, ar trebui sa punem lacat la gura, ci pentru a opri cu toata ingrijirea gura noastra de la vorbe desarte.
In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata ca noi, pentru pazirea limbii, pe langa ravna noastra proprie, avem nevoie si de ajutorul lui Dumnezeu, spre a putea tine in frau aceasta fiara salbatica. Psalmistul, intinzand mainile la cer, zice: Ridicarea mainilor mele, jertfa de seara; pune, Doamne, paza gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele (Psalmul 140, 2-3).
Iar Sirah, cel amintit mai sus, zice: O, de ar pune cineva paza gurii mele, si peste buzele mele pecetea intelepciunii! (Sirah 22, 30).
Vezi cum amandoi, si inteleptul Sirah si psalmistul, se tem de pacatele limbii, le tanguiesc, dau sfaturi impotriva lor si se roaga ca limba sa fie totdeauna pazita si privegheata cu ingrijire?Dar vei intreba tu, pentru ce ne-a dat Dumnezeu acest madular, daca el pricinuieste atatea nenorociri? Pentru aceea, raspund eu, ca ea aduce si foarte mult folos. Asa, daca suntem cu luare-aminte, limba aduce numai folos si nici o vatamare. Asculta ce zice inteleptul Solomon: in puterea limbii este viata si moartea (Pilde 18, 21). Acelasi lucru il arata si Hristos prin graiurile: Din cuvintele tale te vei indrepta, si din cuvintele tale te vei osandi (Matei 12, 37). Adica limba se poate intrebuinta in doua feluri si sta in puterea ta cum sa o intrebuintezi.
De asemenea, si sabia se poate intrebuinta in doua chipuri. De o intrebuintezi impotriva vrajmasului, ea este pentru tine o unealta de mantuire; iar daca tu cu dansa te ranesti pe tine, pricina ranirii tale nu este firea fierului, ci propria ta vointa.
Tot asa trebuie sa gandim despre limba, inca si ea este o sabie ce se poate intrebuinta in doua chipuri. Ascuteste-o deci, pentru ca sa parasti propriile...
Cat de grea insa este aceasta cadere, arata acelasi intelept, in alt loc, prin cuvintele: Mai buna este caderea pe pamant, decat caderea din pricina limbii (Sirah 20, 19). El voieste sa zica prin aceasta ca este mai bine a cadea jos de pe un loc inalt si a fi zdrobit, decat a vorbi un cuvant care sa arunce sufletul nostru in pierzare.
Sirah, insa, nu numai ca vorbeste despre cadere, dar ne si indeamna cu toata osardia de a nu cadea, si de aceea zice: Fa gurii tale usa si incuietoare (Sirah 28, 28), nu ca si cum noi, literar, ar trebui sa punem lacat la gura, ci pentru a opri cu toata ingrijirea gura noastra de la vorbe desarte.
In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata ca noi, pentru pazirea limbii, pe langa ravna noastra proprie, avem nevoie si de ajutorul lui Dumnezeu, spre a putea tine in frau aceasta fiara salbatica. Psalmistul, intinzand mainile la cer, zice: Ridicarea mainilor mele, jertfa de seara; pune, Doamne, paza gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele (Psalmul 140, 2-3).
Iar Sirah, cel amintit mai sus, zice: O, de ar pune cineva paza gurii mele, si peste buzele mele pecetea intelepciunii! (Sirah 22, 30).
Vezi cum amandoi, si inteleptul Sirah si psalmistul, se tem de pacatele limbii, le tanguiesc, dau sfaturi impotriva lor si se roaga ca limba sa fie totdeauna pazita si privegheata cu ingrijire?Dar vei intreba tu, pentru ce ne-a dat Dumnezeu acest madular, daca el pricinuieste atatea nenorociri? Pentru aceea, raspund eu, ca ea aduce si foarte mult folos. Asa, daca suntem cu luare-aminte, limba aduce numai folos si nici o vatamare. Asculta ce zice inteleptul Solomon: in puterea limbii este viata si moartea (Pilde 18, 21). Acelasi lucru il arata si Hristos prin graiurile: Din cuvintele tale te vei indrepta, si din cuvintele tale te vei osandi (Matei 12, 37). Adica limba se poate intrebuinta in doua feluri si sta in puterea ta cum sa o intrebuintezi.
De asemenea, si sabia se poate intrebuinta in doua chipuri. De o intrebuintezi impotriva vrajmasului, ea este pentru tine o unealta de mantuire; iar daca tu cu dansa te ranesti pe tine, pricina ranirii tale nu este firea fierului, ci propria ta vointa.
Tot asa trebuie sa gandim despre limba, inca si ea este o sabie ce se poate intrebuinta in doua chipuri. Ascuteste-o deci, pentru ca sa parasti propriile...
