(Ef 2, 14-22) Deseori auzim ast zi cuvantul pace. Poate cel mai arestat ideologic dintre cuvintele lumii. In numele p cii, sute de r zboaie, ca si de impletite comploturi ale indiferentei au cuprins lumea. Au aprins-o de cele mai multe ori. Pentru crestini ins Pacea este Hristos! Genialitatea Sfantului Pavel, fericit int rit de Harul lui Dumnezeu, ne [](Ef 2, 14-22) Deseori auzim ast zi cuvantul pace. Poate cel mai arestat ideologic dintre cuvintele lumii. In numele p cii, sute de r zboaie, ca si de impletite comploturi ale indiferentei au cuprins lumea. Au aprins-o de cele mai multe ori. Pentru crestini ins Pacea este Hristos! Genialitatea Sfantului Pavel, fericit int rit de Harul lui Dumnezeu, ne descoper tocmai acest continut in Dumnezeu al P cii. Logica descoperirii acestui continut de Pace ne este descoperit de c tre Sf. Ap. Pavel in prima parte a acestui capitol de epistol scris efesenilor. Ca si acum, si atunci, orasul era o plac turnant a unor culturi greac si roman in primul rand , beneficiind, ca toate cet tile care vor deveni apoi destinatarele din epistolarul apocaliptic al lui Ioan, si de o mic grupare de evrei. Multi dintre acestia alc tuiau diaspora si de multe ori munca lor de l murire in credint va aduce in mijlocul cunoasterii lui Dumnezeu Unul pe multi dintre politeisti, ei formand comunitatea prozelitilor. P gani si prozeliti deopotriv si credinciosi ai Legii. Lor si celor care credeau f r s inteleag componenta in Har a Legii le vorbeste Sf. Pavel si subliniaz : Erati, in vremea aceea, in afar de Hristos, instr inati de cet tenia lui Israel si str ini de asez mintele f g duintei, lipsiti de n dejde si f r de Dumnezeu in lume. Acum ins , fiind in Hristos Iisus, voi, care alt dat erati departe, v-ati apropiat prin sangele lui Hristos (Efeseni 2, 12-13). C ci El este pacea noastr insist Ap. Pavel , El care a f cut, din cele dou , una, surpand peretele din mijloc al desp rtiturii (Efes 2, 14). Sunt propozitiile care stau la fundamentul intelegerii Jertfei Domnului Iisus pe Crucea Golgotei. Nimic si nimeni nu ar fi putut surpa peretele din mijlocul desp rtiturii dintre cet tenia lui Israel si asez mintele f g duintei dintre cei numai oameni. Adic numai fapt . Si nici dintre prezentele ceresti azi pr znuim pe Arhangheli nu era nici una care s poat determina surp tura unui zid desp rtitor marcat de ruperea firii umane de aceea divin , a b rbatului de femeie, marcat de ruptura fundamental intre cosmos si om, dar si a omului in adancul s u. Trupul fiind dusman sufletului si deseori sufletul fiind rob neputincios trupului. Aceste ruperi le vindec Hristos, Dumnezeu-Omul, prin toat lucrarea Sa in lume, culminand cu Taina Golgotei si a Invierii. Mediator acestui cumplit r zboi nev zut in care omul se zb tea in lupt cu sine, cu lumea si cu Dumnezeu, Hristos Domnul desfiinteaz vr jm sia in trupul S u, vindecand de neomenie omenitatea.

Sf. Ap. Pavel incepuse prin a se ruga lui Dumnezeu s lumineze pe efeseni s cunoasc des varsit mantuirea lui Hristos si a Lui dumnezeire (Efeseni 1, 16-23). Insistenta sa pe dumnezeirea Mantuitorului inchide un cerc de credint , ar tand fundamental c dac puterea m ririi Lui si deplina Lui cunoastere nu se strang in acelasi demers de credint , n dejde si dragoste, rat m plinirea in Hristos a propriei noastre mantuiri. Cu alte cuvinte, numai in Hristos suntem mantuiti. Efortul s u ne aduce mantuirea, iar efortul nostru poart mantuirea propus de El in propriile noastre vieti. Vietile noastre fiind, asadar, pustii f r El si fericirile noastre false. Nefericiri adanci. Dar Sf. Pavel trece din planul subiectiv imediat, al mantuirii noastre ca persoane, la un plan mult mai larg, care numai in Domnul Hristos poate fi inteles: venind a binevestit pace vou celor de departe si celor de departe; c ci prin El avem si unii si altii apropierea c tre Tat l, intr-un Duh (Efes 2, 17-18). Imp carea lumii este astfel lucrarea de pace a Mantuitorului. Unirea noastr intr-un singur trup Biserica , prin cruce, cruce care...