Halloween-ul şi creştinul ortodox …
Imitand metoda albinei, am sa folosesc in compozitiile mele acele lucruri care corespund adevarului si voi aduna fructul mantuirii de la chiar dusmanii nostri. Dar voi respinge tot ceea ce este fara valoare si in mod fals etichetat drept cunoastere. Sf. Ioan Damaschinul Cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Nicolae, Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din cele doua Americi, la []Imitand metoda albinei, am sa folosesc in compozitiile mele acele lucruri care corespund adevarului si voi aduna fructul mantuirii de la chiar dusmanii nostri. Dar voi respinge tot ceea ce este fara valoare si in mod fals etichetat drept cunoastere. Sf. Ioan DamaschinulCu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Nicolae, Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din cele doua Americi, la initiativa Comisiei de Educatie a Sfintei noastre Arhiepiscopii, inaintam prezentul memoriu, preotilor, consiliilor parohiale, tuturor cadrelor didactice din scolile parohiale interesate de buna desfasurare a procesului de educatie religioasa inceput in acest an in parohiile noastre, cat si de corecta indeplinire a sensurilor pedagogic-educationale de care incercam sa ne ingrijim.
A serba sau nu Halloween-ul? Aceasta este intrebarea pe care multi crestini si-o pun. Probabil ca un prim raspuns ar putea fi acela, aratat de Sf. Apostol Pavel, ca tot ce nu vine din convingere este pacat. Asa ca, daca nu esti convins ca poti sa participi la astfel de manifestari, mai bine nu participa. Mai exista si un alt posibil raspuns. Multe sarbatori din spatiul laic, si aici includem si pe cea despre care vorbim acum, au elemente bune, iar altele denaturate. Cele trei saptamani care au stat la baza cercetarii noastre, au adus in vedere atat elementele pozitive pe care le regasim in sarbatorirea acestei zile, dar si unele care pot aduce multa tulburare comunitatilor de tineri romani de pe continentul nord american.
Halloweenul este un subiect sensibil extrem de dezbatut si pricina multor opinii contrare. Scopul acestui memoriu nu este de a lua partasie uneia dintre gruparile pro sau contra, ci de a transforma atitudinea noastra fata de Halloween intr-o actiune motivata si asumata constient.
Multi se uita la istoricul Halloweenului si, bazati pe aceasta, recomanda sau nu, o anumita pozitie fata de ea. Uneori o astfel de analiza poate ajuta, dar nu credem ca are o contributie decisiva in a lua o hotarare justificata. Fara indoiala, originea acestei sarbatori poate fi plasata in ocultism si paganism, iar gruparile satanice, in unele regiuni, ii ataseaza o insemnatate deosebita, ceea ce trebuie sa ne ingrijoreze pentru a nu deveni noi partasi unor astfel de manifestari.
Originile Halloween-ului dateaza de pe vremea celtilor. Acestia care au trait in urma cu 2000 de ani in zona in care se afla acum Irlanda, Anglia si nordul Frantei. Ei sarbatoreau venirea Anului Nou pe 1 noiembrie. Aceasta zi era considerata ca fiind sfarsitul verii si al recoltelor bogate si inceputul unui nou anotimp intunecat, friguros: iarna. Celtii asociau aceasta perioada a anului cu moartea. Ei credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou granita dintre lumea viilor si cea a mortilor disparea. In noaptea de 31 octombrie sarbatoreau festivalul Samhain. Se credea ca in cursul acestei nopti fantomele celor morti se intorceau pe pamant pentru a le face rau celor vii. Aceasta noapte era noaptea in care druizii (preotii celti) faceau predictii asupra viitorului. Pentru o populatie dependenta de o lume naturala, aceste profetii nu faceau decat sa le ofere confortul necesar pentru o iarna lunga si friguroasa. Pentru a comemora acest eveniment, druizii organizau focuri imense in care sacrificau animale. Ei spuneau ca sacrificarea acestor animale era o ofranda adusa zeilor. Pe toata durata acestor serbari, oamenii purtau costume pe care si le confectionau din piele si capete de animale. Dupa stingerea focurilor ei pastrau cenusa acestora si o considereau drept o amuleta care ii va proteja de lucrurile rele din lume si mai ales de perioada rece a iernii.
In jurul anului 43 inainte de Hristos, romanii au cucerit majoritatea teritoriilor celtilor. In decursul a patru sute de ani cat au dominat aceste teritorii, doua festivaluri de origine romana s-au combinat cu Samhain, festivalul celtilor. Primul festival era Feralia. Acesta se sarbatorea intr-una din zilele lunii octombrie. In aceasta zi romanii sarbatoreau scaparea de moarte. Al doilea festival se tinea in cinstea zeitei Pomona, zeita fructelor si a pomilor. Simbolul acestei zeite este marul si combinarea acestui festival cu cel al celtilor explica de ce de Halloween se practica obiceiul prinderii merelor cu dintii dintr-un bol mare cu apa.
In jurul anului 800, influentele crestinismului au ajuns si pe teritoriile celtice. In secolul VII insa, papa Bonifaciu IV a hotarat ca ziua de 1 noiembrie sa fie dedicata Tuturor Sfintilor, iar papa Grigorie al IV-lea, dupa 827, a stabilit-o ca sarbatoare a intregii Biserici Romano-Catolice. In aceasta zi se aduceau rugaciuni martirilor. Aceasta sarbatoare era numita sarbatoarea tuturor sfintilor, iar noaptea dinaintea ei (noaptea festivalului Samhain) era numita ajunul tuturor sfintilor (All Hallow Eve). De la aceasta denumire s-a ajuns la cea de Halloween. Mai tarziu, in jurul anului 1000, biserica romano-catolica a hotarat ca ziua de 2 noiembrie sa fie dedicata tuturor spiritelor. Aceasta zi a fost dedicata mortilor. Ea era celebrata asemanator Samhain-ului: cu focuri mari, parade si deghizari in costume care reprezentau sfinti, ingeri si demoni. Cele trei sarbatori (ajunul zilei sfintilor, ziua sfintilor si ziua sufletelor) au fost numite Hallowmas.
Acestea ar fi cateva dintre reperele istorice caracteristice sarbatorii pe care speram ca dumneavoastra sa le cercetati si poate daca considerati necesar sa le completati.
Scopul principal al memoriului nostru pleaca insa spre intelegerea acestei sarbatori, in primul rand, si apoi dorinta de a indrepta si interveni acolo unde ispitele lumii in care traim pot aduce un efect negativ asupra copiilor nostri. Nu este necesar sa va spunem despre evenimentele triste care se petrec in aceasta zi, incendiile, groaza, teama si suferinta pe care anumite grupuri de tineri o considera oportuna ca si prilej de participare. Vrajitoria, ocultismul si miscarile pagane intr-adevar folosesc aceasta...
A serba sau nu Halloween-ul? Aceasta este intrebarea pe care multi crestini si-o pun. Probabil ca un prim raspuns ar putea fi acela, aratat de Sf. Apostol Pavel, ca tot ce nu vine din convingere este pacat. Asa ca, daca nu esti convins ca poti sa participi la astfel de manifestari, mai bine nu participa. Mai exista si un alt posibil raspuns. Multe sarbatori din spatiul laic, si aici includem si pe cea despre care vorbim acum, au elemente bune, iar altele denaturate. Cele trei saptamani care au stat la baza cercetarii noastre, au adus in vedere atat elementele pozitive pe care le regasim in sarbatorirea acestei zile, dar si unele care pot aduce multa tulburare comunitatilor de tineri romani de pe continentul nord american.
Halloweenul este un subiect sensibil extrem de dezbatut si pricina multor opinii contrare. Scopul acestui memoriu nu este de a lua partasie uneia dintre gruparile pro sau contra, ci de a transforma atitudinea noastra fata de Halloween intr-o actiune motivata si asumata constient.
Multi se uita la istoricul Halloweenului si, bazati pe aceasta, recomanda sau nu, o anumita pozitie fata de ea. Uneori o astfel de analiza poate ajuta, dar nu credem ca are o contributie decisiva in a lua o hotarare justificata. Fara indoiala, originea acestei sarbatori poate fi plasata in ocultism si paganism, iar gruparile satanice, in unele regiuni, ii ataseaza o insemnatate deosebita, ceea ce trebuie sa ne ingrijoreze pentru a nu deveni noi partasi unor astfel de manifestari.
Originile Halloween-ului dateaza de pe vremea celtilor. Acestia care au trait in urma cu 2000 de ani in zona in care se afla acum Irlanda, Anglia si nordul Frantei. Ei sarbatoreau venirea Anului Nou pe 1 noiembrie. Aceasta zi era considerata ca fiind sfarsitul verii si al recoltelor bogate si inceputul unui nou anotimp intunecat, friguros: iarna. Celtii asociau aceasta perioada a anului cu moartea. Ei credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou granita dintre lumea viilor si cea a mortilor disparea. In noaptea de 31 octombrie sarbatoreau festivalul Samhain. Se credea ca in cursul acestei nopti fantomele celor morti se intorceau pe pamant pentru a le face rau celor vii. Aceasta noapte era noaptea in care druizii (preotii celti) faceau predictii asupra viitorului. Pentru o populatie dependenta de o lume naturala, aceste profetii nu faceau decat sa le ofere confortul necesar pentru o iarna lunga si friguroasa. Pentru a comemora acest eveniment, druizii organizau focuri imense in care sacrificau animale. Ei spuneau ca sacrificarea acestor animale era o ofranda adusa zeilor. Pe toata durata acestor serbari, oamenii purtau costume pe care si le confectionau din piele si capete de animale. Dupa stingerea focurilor ei pastrau cenusa acestora si o considereau drept o amuleta care ii va proteja de lucrurile rele din lume si mai ales de perioada rece a iernii.
In jurul anului 43 inainte de Hristos, romanii au cucerit majoritatea teritoriilor celtilor. In decursul a patru sute de ani cat au dominat aceste teritorii, doua festivaluri de origine romana s-au combinat cu Samhain, festivalul celtilor. Primul festival era Feralia. Acesta se sarbatorea intr-una din zilele lunii octombrie. In aceasta zi romanii sarbatoreau scaparea de moarte. Al doilea festival se tinea in cinstea zeitei Pomona, zeita fructelor si a pomilor. Simbolul acestei zeite este marul si combinarea acestui festival cu cel al celtilor explica de ce de Halloween se practica obiceiul prinderii merelor cu dintii dintr-un bol mare cu apa.
In jurul anului 800, influentele crestinismului au ajuns si pe teritoriile celtice. In secolul VII insa, papa Bonifaciu IV a hotarat ca ziua de 1 noiembrie sa fie dedicata Tuturor Sfintilor, iar papa Grigorie al IV-lea, dupa 827, a stabilit-o ca sarbatoare a intregii Biserici Romano-Catolice. In aceasta zi se aduceau rugaciuni martirilor. Aceasta sarbatoare era numita sarbatoarea tuturor sfintilor, iar noaptea dinaintea ei (noaptea festivalului Samhain) era numita ajunul tuturor sfintilor (All Hallow Eve). De la aceasta denumire s-a ajuns la cea de Halloween. Mai tarziu, in jurul anului 1000, biserica romano-catolica a hotarat ca ziua de 2 noiembrie sa fie dedicata tuturor spiritelor. Aceasta zi a fost dedicata mortilor. Ea era celebrata asemanator Samhain-ului: cu focuri mari, parade si deghizari in costume care reprezentau sfinti, ingeri si demoni. Cele trei sarbatori (ajunul zilei sfintilor, ziua sfintilor si ziua sufletelor) au fost numite Hallowmas.
Acestea ar fi cateva dintre reperele istorice caracteristice sarbatorii pe care speram ca dumneavoastra sa le cercetati si poate daca considerati necesar sa le completati.
Scopul principal al memoriului nostru pleaca insa spre intelegerea acestei sarbatori, in primul rand, si apoi dorinta de a indrepta si interveni acolo unde ispitele lumii in care traim pot aduce un efect negativ asupra copiilor nostri. Nu este necesar sa va spunem despre evenimentele triste care se petrec in aceasta zi, incendiile, groaza, teama si suferinta pe care anumite grupuri de tineri o considera oportuna ca si prilej de participare. Vrajitoria, ocultismul si miscarile pagane intr-adevar folosesc aceasta...
