Pentru a vorbi de boala sufletului, trebuie intai sa vedem ce anume este sufletul, acesta fiind unul din punctele slabe ale multor scoli psihologice atunci cand vorbesc despre psihoterapie; ele siau dat seama ca nu putem vorbi despre boala si terapia sufletului daca nu-i dam acestuia continut ontologic. De aceea cred ca Ortodoxia, cu [] Pentru a vorbi de boala sufletului, trebuie intai sa vedem ce anume este sufletul, acesta fiind unul din punctele slabe ale multor scoli psihologice atunci cand vorbesc despre psihoterapie; ele siau dat seama ca nu putem vorbi despre boala si terapia sufletului daca nu-i dam acestuia continut ontologic. De aceea cred ca Ortodoxia, cu predania sa trezvitoare, are de jucat un rol insemnat in ziua de azi chiar si in acest caz. Voi incerca sa analizez subiectul cat mai simplu.

Dupa invatatura Parintilor, omul este dupa chipul lui Dumnezeu. El nu-si raporteaza viata la sine, ci la Dumnezeu. Hristos este chipul lui Dumnezeu, cum spune Apostolul Pavel: Carele este chipul lui Dumnezeu celui nevazut (Colos. 1, 15), iar omul este dupa chipul lui Hristos. Deci omul este chip al chipului. Omul a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu si trebuie sa ajunga la asemanarea cu El. Dupa invatatura Sfantului Maxim Marturisitorul, chipul lui Dumnezeu inseamna sa fie si in veci sa fie ; iar asemanarea lui Dumnezeu inseamna intelepciune si bunatate . Putem spune ca sa fie si in veci sa fie este chiar firea omului, iar intelepciunea si bunatatea tin de persoana sa .

Deci cand sufletul omului nu se misca inspre asemanarea lui Dumnezeu care este indum-nezeire cand nu traieste in chip dumnezeiesc, cand nu are inlauntrul sau lucrarea Duhului Sfant, atunci este mort. Nu numai ca este cuprins de boala, ci este mort. Trebuie sa lamuresc faptul ca sufletul este zidirea lui Dumnezeu. Toate cele zidite de Dumnezeu au un inceput si un sfarsit. Totusi Dumnezeu a dorit sa zideasca si sa faca sufletul nemuritor. Astfel ca sufletul, muritor din fire, este nemuritor prin har. Este nemuritor pentru ca asa doreste Dumnezeu. Prin urmare, nu putem privi sufletul independent de Dumnezeu. Tocmai aceasta afirmatie arata deosebirea fata de vechile idei filozofice despre suflet, insa si fata de pozitiile psihologice moderne. Cred, spuse Athanasie, ca vechea parere filozofica despre acest subiect, infatisata de filozofia greaca dar si de anumiti eretici crestini, mai ales gnostici -era ca lumea, si deci omul, este roada si urmarea caderii lumii celei reale. Aceasta, fireste, lamureste ce ati spus mai devreme despre suflet. Da, cred ca asa este. Multi eretici au vazut lucrurile asemanator. Insa noi credem ca lumea si omul, deci si sufletul omului, sunt lucrarea pozitiva a Dumnezeului creator. Nu este roada caderii lumii reale; caci, in acest caz, raul ar fi imanent in creatia lumii existente. Dumnezeu a creat sufletul.

Sufletul nu este o particica de dumnezeire, nici suflarea lui Dumnezeu, cum spun unii. Dar, asa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, pentru ca insuflarea lui Dumnezeu este lucrarea Duhului Sfant, inseamna ca lucrarea Duhului Sfant a creat sufletul, fara ca ea insasi sa se faca suflet. Este important de spus acest lucru, deoarece astfel ne dam seama ca nu putem cerceta sufletul in chip autonom, ci in legatura cu Dumnezeu. Aceste adevaruri sunt cele ortodoxe, spuse Parintele Filip, desi putin cam prea inalte. Cred totusi ca ne sunt absolut folositoare spre a intelege intocmai ce este boala si tamaduirea sufletului.

Ati putea, va rog, sa amanuntiti felul in care sufletul omului este chip al Dumnezeului Treimic ?Caci, intrucat este...